Alexei ROIBU: „Eu nu vreau să fiu omul, care să folosească acest pămînt sfînt pentru lucruri urîte.”

Interviu cu dl Alexei ROIBU, Ministrul Afacerilor Interne

Deşi are o statură impunătoare şi o funcție ce-l detaşează din rîndul oamenii simpli, Alexei Roibu a fost persoana care a detensionat atmosfera ce plutea în jurul vizitei sale la Cahul şi a reuşit să-i facă pe cei prezenți să se simtă bine. Cu un fin simț al umorului şi cu o fel aparte de a sfărîma barierele de comunicare, Ministrul MAI a lăsat o amintire plăcută în cartea de oaspeți a raionului Cahul şi o imagine bună a instituției pe care o conduce.

Anna Hodinitu: Dle ministru, ne puteți oferi o imagine de ansamblu a raionului Cahul de la „înălțime”, poate chiar şi în comparație cu alte raioane?

Alexei Roibu: Privitor la activitatea Comisariatului de Poliție în raionul Cahul, după cum am fost informat de către şeful Departamentului de Poliție, mari probleme nu sunt – nu sunt crime care nu au fost descoperite, nu sunt alte competențe în care el nu s-ar isprăvi persoanele responsabile. Am aplicat o nouă metodologie de apreciere a activității polițiştilor, adică, activitatea de bază a polițistului nu se caracterizează prin procentajul infracțiunilor descoperite, dar prin starea de lucruri în raion şi prin imaginea pe care o are Poliția în fața cetățenilor. De aceea nu mă voi referi la procentajul comparativ cu alte raioane.

Aş vrea ca data viitoare cînd voi veni, să-mi spuneți dvs. care este procentul de încredere al cetățenilor în poliția din Cahul şi dacă îmi veți spune că este mai mare ca la biserică - le dau grade, le dau ce vreți. Dar ceea ce am văzut astăzi în relațiile cu cetățeanul… sunt multe rezerve atît în privinţa aprecierilor, cît şi în atitudinea de zi cu zi. Eu mereu repet că Poliția trebuie să fie alături de cetățeanul simplu, să fie înţeleagă problemele omului şi împreună să depăşească obstacolele cu care se confrunt. Dar pentru aceasta este nevoie, în primul rînd, de o atitudine omenească, omenoasă şi grijulie...

A.H.: Nu este un secret pentru nimeni faptul că instituția pe care o conduceți se confruntă cu o criză de iamgine. Ce măsuri întreprindeți la nivel național în scopul reabilitării imaginii anumitor servicii ale organelor ocrotirii normelor de drept?

A.R.: După părerea mea, criza aceasta de imagine există fiind că o perioadă de timp poliția a uitat de grijile cetățeanului şi poate că nu sunt ei atît de vinovați, cît faptul că, ca urmare a unor indicaţii, au fost orientați mai puțin spre grijile cetățenilor, uitîndu-se de faptul că anume cetățeanul le plăteşte salariile. Indicațiile unor persoane sus-puse, uneori nu tocmai inspirate şi corecte, la un moment dat i-a plasat pe colaboratorii noştri față în față cu cetățeanul, chiar într-o ipostază de confruntare. Astăzi încercăm să pătrundem adînc în adevăratele probleme ale cetățenilor. Criza de imagine este o problemă pe care noi vrem s-o rezolvăm cît se poate de repede. Un pas important în acest scop este adoptarea unor acte juridice – legislative şi hotărîri de guvern care deja sunt aplicate drept reforme ale instituţiei noastre şi pe verticală, şi pe orizontală.

A.H.: Referitor la reforme, vorbiți-ne pe scurt despre modul în care decurge acest proces de restructurare în cadrul MAI, aveți de luptat cu o mentalitate învechită în cadrul instituției?

A.R.: Acest fenomen al mentalităţii învechite a mai dispărut, odată cu reformele care au avut loc şi continuă în Republica Moldova şi au coincis şi cu reformele MAI. Dar au fost şi unii funcţionari care erau siguri de funcţionalitatea sistemului vechi şi care se opuneau într-o formă sau alta schimbărilor, de fapt avînd grijă mai mult de confortul personal. Mulți dintre ei au ieşit la pensie, dar au rămas o echipă de angajați care doresc într-adevăr schimbări în cadrul sistemului MAI. Cu părere de rău dintre toate organele ocrotirii normelor de drept cel mai mic salariu este al Poliției. Eu sunt bucuros să vă informez că noi acum nu ne confruntăm cu o criză de mentalitate în MAI. Noi, polițiştii avem o dorință - să recăpătăm încrederea cetățeanului. Eu nu vreau să fiu omul care să folosească acest pămînt sfînt pentru lucruri urîte. Vor mai fi multe schimbări pe care o să le simțiți. Parte a reformei ţine şi de demilitarizarea insituţiei noastre.

A.H.: În mentalitatea colectivă s-a creat un stereotip, care clasifică organele de drept ca fiind mai mult un mecanism de sancționare a societății.

A.R.: Aş vrea să spun că MAI nu este doar Poliția, de aceea cînd se vorbeşte despre MAI ca despre un organ de represiune şi sancțiune cred că e o greşit; eu l-aş aprecia mai mult ca pe un organ de acordare a serviciilor cetățenilor, fiindcă avem mult mai multe competențe de acordare a serviciilor şi de rezolvare a problemelor, decît de sancționare. Privitor la noţiunea represie… Nu e cuvîntul cel mai potrivit, pentru că în cadrul departamentului de Poliție se duce cont de respectarea legislaţiei în vigoare, însă cînd vine vorba de persoanele certate cu legea, atitudinea trebuie şi este corespunzătoare.

Nu ştiu din ce considerente unele persoane consideră că poliția trebuie să stea cu ochii pe societate, comunitate şi să vegheze orice mişcare a omului. Nu, nu este corect. Poliția trebuie să fie alături de societate, pentru că este parte a acesteia, iar competențele sale ţin nu doar de lupta cu criminalitatea, ci, întîi de toate, de apărarea drepturilor omului. Sunt mult mai mulți oameni care au nevoie să fie apărați, decît criminali de care trebuie să ne ocupăm.

A.H.: Care ar fi mesajul pentru cetățenii ce aşteaptă nerăbdători reacția Dvs. referitor la realitățile legate de relația cu structurile MAI, cu care se confruntă ocazional?

A.R.: Deşi nu este de competența mea să transmit mesaje cetățenilor, deoarece mesajul meu este pentru colaboratorii MAI, totuşi aş vrea să-i informez că am să cer în continuare ca angații să fie mai atenți faţă de cetățeni. Întîlnirile de azi mi-au demonstrat că oamenii au probleme, iar aceste probleme, cu părere de rău, nu ştiu din care considerente, rămîn încă nerezolvate. Tot ceea ce am discutat astăzi cu cetățenii, sunt probleme care se pot rezolva aici, pe loc şi nu trebuie intervenția ministrului - aceasta ține de organizarea muncii şi responsabilitatea colaboratorilor. Cred că după vizita mea va fi acordată mai multă atenție doleanțelor cetățenilor. Prin aceasta vom demonstra că ținem cu adevărat la imaginea poliției.

Pentru Refugium:

Anna Hodinitu

Read more »

Salim ar vrea să rămînă în Moldova, dar crede că nu prea are aici perspective. El spune că doreşte să plece cît mai degrabă în altă ţară din Europa.

Mohammad Salim, originar din Afganistan, Kabull, şi-a părăsit ţara mai bine de un an.

De mic copil îşi dorea să călătorească prin Europa. M-a uimit puterea de viaţă a acestui tînăr refugiat, de aceea îi ascultam povestea tăcută. Pentru un moment îmi veni ideea de a-i face o propunere – să vină la noi în grupul academic de la Jurnalism, să-şi spună păţaniile. Dar am renunţat – astfel procedezi deseori, cînd nu sunt hotărîtă, zic “am s-o fac altădată”, totu-i înainte. Şi nu mai fac. De astă dată, însă, am să-mi ating scopul. Dar, deocamdată, scriu acest articol pentru a-l face public cititotilor blogului Societăţii pentru Refugiaţi http://societateapentrurefugiati.blogspot.com/, adică pentru dumneavoastră. 

A trecut prin toate anotimpurile – iarnă, primăvară, vară, toamnă – de cînd a venit Salim în Moldova. Practic e o nimică toată, dar a dovedit să ne îndrăgească. Şi asta mă bucură, zice el, practic mă simt integrat, ori, cum se mai spune la moldoveni “sunt al casei”. Moldova este nu doar bogată, dar şi cu oameni înţelegători; aici mă simt în Europa, e bine aici, dar… zice meditînd afganezul, terminînd în suspans.

Ce înseamnă dar… ce-o fi vrut să-mi spună şi a renunţat. Trebuie să-l descos – îmi zic şi din nou ezit – am să reuşesc, abia am început discuţia, mă consolez.

Sunt tănăr şi mă descurc cumva – cîştig unde este posibil, primesc ajutoare umanitare din partea unor organizaţii internaţionale; de fapt, noi, refugiaţii, mai toţi beneficiem de asemenea ajutoare, fie haine, fie produse alimentare, dar nu vreau să mă obişnuiesc cu această stare de lucruri de a fi mereu în postura de a fi ajutat; vreau să-mi cîştig singur pentru existenţă – se destăinuie băiatul.

La moment stă într-un apartament din Sectorul Buiucani. Spune că îşi doreşte foarte mult să lucreze, dar din păcate nu găseşte nimic ce i s-ar potrivi. Cu această problemă se confruntă şi „ai noştri” îi zic. Mda, ştiu, e greu fără de salariu. E greu şi în Moldova şi pentru moldoveni e greu... – ne compătimeşte refugiatul.

Povestindu-şi istoria, Salim spune că în Kabull locuia împreună cu verişorul său care era jurnalist. Păi iată, verişorul meu jurnalist, îmi dă el cîteva detalii, a făcut nişte fotografii pe care nu ştiu dacă trebuia să le facă şi din acest motiv a fost omorît. E grea şi periculoasă munca voastră de jurnalist. Să fii atentă, mă sfătuie, dar cred că ştii tu – vă învaţă la facultate, poate, chestrii din astea...

Crezînd că în afacerea vărului său este implicat şi el, oamenii din acele fotografii urmau să-l omoare şi pe Salim. Cînd a aflat tata de una ca asta, de unde a avut, de unde n-a avut, le-a plătit 50.000$ celor cu pricina pentru ca să mă lase în viaţă şi să-mi dea voie să plec din ţară.

Uite aşa, tata, practic, mi-a dăruit viaţa a doua oară.

Apoi a urmat un drum lung şi nesigur, dar, ce e mai straşnic, fără a-i şti sfîrşitul – ...unde am să ajung, cu cine am să mă întîlnesc mîine, cine o să mai ameninţe şi cum să împart banii ca să-mi ajungă pănă la acel capăt de drum...

Care? Unde? Pănă cînd? – acestea sunt întrebările la care nu poate găsi răspuns omul aflat în pribegie. Din Kabul am plecat la Dubai, după care la Moscova, apoi în Ucraina, urmînd să ajung, în sfărşit, şi în Moldova.

Salim ar vrea să rămînă în Moldova, dar crede că nu prea are aici perspective. El spune că doreşte să plece cît mai degrabă în altă ţară din Europa. Problema cea mai mare este că nu se poate întreţine. Chiar şi acum părinţii mă întreţin, îmi trimit bani prin bancă, zice Salim. Ţin legătura cu părinţii, dar apelurile sunt costisitoare.

 

Salim încearcă să fie optimist. Salim speră să-şi găsească un loc de muncă.

Lui Salim îi place de Moldova, dar crede că o să poată să plece în altă ţară.

Diana Obreja,

Studentă-jurnalistă,

ULIM

Read more »

Stabiliţi obiective şi urmaţile – povestea El Safi Bayan Maksed privind integrarea

El Safi Bayan Maksed este o refugiată din Irak care, în ciuda multor dificultăţi, şi-a găsit locul în societatea Ucraniană.

El Safi Bayan Maksed Salekh a ajuns în Ucraina cu aproximativ 5 ani în urmă. Familia ei s-a stabilit în Harkov. În 2006 soţul ei a murit într-un accident rutier. Revenirea în ţara natală era imposibilă din cauza războiului civil violent de acolo. El Safi este traducător de profesie. La acel moment să fii traducător în Irak era destul de periculos. El Safi şi-a luat inima în dinţi şi a decis să înceapă o viaţă nouă în Ucraina. Pentru a face acest lucru, în primul rînd ea trebuia să obţină statutul de refugiat şi să găsească un loc de muncă.

El Safi nu a lăsat să crească iarbă sub picioare. Ea a lucrat ca profesor particular de limbă rusă pentru studenţii cursului de bază şi a lucrat de asemenea într-un magazin. După obţinerea statutului de refugiat în 2009, a propus prietenilor săi să deschidă un birou de traduceri/interpretări şi, în ciuda greutăţilor, ea a reuşit în octombrie 2009 să înregistreze întreprinderea sa. Lucrurile nu au mers atît de bine de la început. El Safi a constatat că este greu să stabileşti relaţii cu universităţile din Ucraina. Însă, treptat lucrurile s-au schimbat. În cadrul Companiei sale, El Safi prestează servicii pentru pregătirea documentelor pentru studenţii străini care doresc să studieze în universităţile din Ucraina; interpretarea şi traducerea documentelor necesare pentru admiterea în instituţiile de învăţămînt superior. Mai mult, compania îndeplineşte şi comenzi ca imprimarea documentelor, fotografiilor, scanarea documentelor; oferă consultaţii din sfera învăţămîntului superior din Ucraina.

În 2010, în cadrul proiectului „Integrarea locală a refugiaţilor în Belarus, Moldova şi Ucraina”, finanţat de UE şi implementat de UNHCR în colaborare cu partenerul de implementare – fondul de caritate regional din Harkov „Serviciul de Asistenţă Socială”, El Safi a finisat cu succes un curs de limbă ucraineană, organizat la Universitatea Naţională de Aeronautică şi a obţinut certificatul respectiv. În cadrul proiectului, pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile, El Safi a mai urmat şi un curs în Adobe Photoshop.

Ea de asemenea a beneficiat de oportunitatea de a primi grantul de integrare, în cadrul proiectului Integrare Locală finanţat de UE. Ca urmare a acestui fapt ea a reuşit să înlocuiască hard-ul şi sistemul de operare învechit din oficiul companiei cu calculatoare moderne, aparate de birou noi şi cu un dispozitiv multifuncţional (copiator, scaner şi fax - toate în unul).

În prezent El Safi este optimistă în ceea ce priveşte viitorul. Ea are multe planuri. Spre exemplu, ea intenţionează să înceapă cooperări cu instituţiile de învăţămînt superior care admit străini. Recent El Safi a lansat site-ul companiei sale http://ukr-iraq-bn.com/

Cînd mi-am fondat firma m-am confruntat cu probleme de ordin financiar. Nu erau suficienţi bani nici pentru chirie şi nici pentru cheltuielile curente. Nu aveam destule comenzi, dar eram sigură că totul urma să fie bine. În ultimii doi ani afacerea mea a prosperat şi acum mă intenţionez să-mi extind compania, spune El Safi.

Şi în final un sfat util de la El Safi pentru alţi refugiaţi care vor să se integreze în Ucraina: Fiţi sinceri cu oamenii, nu aşteptaţi ceilalţi să vă ajute, ajutaţi-vă pe voi înşivă şi ajutaţii pe ceilalţi, stabiliţi obiective şi urmaţile.

Publicat la 16 Martie 2012

http://unhcr.org.ua

Read more »

20 de ani de la aderarea R.Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

La 13 martie, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldovei, Iurie Leancă şi Coordonatorul Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la Chişinău, Kaarina Immonen au susţinut o conferinţă de presă comună. Conferinţa a fost dedicată aniversării a 20-a de la aderarea Republicii Moldova la ONU.

Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului pe care ONU îl joacă în domenii precum menţineria păcii şi securităţii internaţionale, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiului dreptului internaţional etc.

La începutul conferinţei dl Iurie Leancă a adus sincere mulţumiri ONU pentru susţinerea şi contribuirea, în această perioadă, la dezvoltarea multilaterală a Republicii Moldova. Dl Leancă a menţionat că în cei 20 de ani de relaţii între R. Moldova şi ONU, ţara noastră a fost un beneficiar net al cooperării cu această organizaţie globală. Dorim ca în următorii 10 ani să schimbăm optica acestei cooperări fără a uita de sprijinul generos venit din partea ONU.

Printre reuşitele R.Moldova în această perioadă putem enumera semnarea şi aderarea la peste 280 de acorduri internaţionale şi convenţii ONU, contribuţia Moldovei la eforturile şi operaţiunile de menţinerea păcii. Tot sub egida acestei organizaţii, în anul 2003, un grup de militari moldoveni au participat la misiunile internaţionale în Cote d’Ivoire, Liberia, Sudan, Sudanul de Sud şi Georgia.

R.Moldova este membru al Consiliului ONU penrtu Drepturile Omului. S-a menţionat faptul că în ultimii doi ani, s-a reuşit să se intensifice schimburile şi colaborarea la nivel înalt între R. Moldova şi diverse instituţii ale ONU, de o manieră mai dinamică şi mai intensă.

Reamintim că în data de 10 februarie curent, Guvernul R.Moldova şi ONU au semnat un program de dezvoltare şi asistenţă în valoare de 217 mln. de dolari SUA pentru anii 2013-2017. Suma s-a dublat, ţinînd cont că pentru anii 2007-12 au fost investiţi doar 100 milioane de dolari.

Reprezentantul ONU, Karina Immonen a subliniat că ţara noastră a reuşit în aceşti ani să progreseze în mai multe direcţii. Pentru a susţine mai intens Moldova, Naţiunile Unite de la bun început a atras mai aproape parteneriatele ONU internaţionale pentru a îmbunătăţi viaţa poporului moldovean şi pentru a ajuta Guvernul în realizarea obiectivelor de dezvoltare.

Înaltul reprezentant a menţionat că acţiunile ONU s-au extins de-a lungul anilor de la suport electoral, abilitarea femeilor, servicii în sănătate, educaţie, pînă la înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, crearea parteneriatelor din sectorul privat, promovarea justiţie şi a 

drepturilor omului. 

În cadrul conferinţei s-a anunţat şi lansarea unei publicaţii cu genericul Republica Moldova, două decenii în marea familie a Naţiunilor Unite dedicată acestei aniversări. Publicaţia are drept scop informarea cetăţenilor despre preocupările R.Moldovei pe plan extern, gestionarea banilor contribuabililor, sprijinul şi asistenţa de care beneficiază ţara noasrtă.

Reamintim că R.Moldova a devenit membru al ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei.

Cristina BRUMA,

student-jurnalist,

ULIM

Read more »

Press conference dedicated to the 20th anniversary of Moldova's membership in the UN

Chisinau, March 13, 2012

 Kaarina Immonen, United Nations Resident Coordinator, and Iurie Leanca, Deputy Prime Minister, Minister of Foreign Affairs and European Integration, briefed media about two decades of cooperation between the Republic of Moldova and the United Nations in a press conference dedicated to the 20th anniversary of Moldova’s membership in the UN (March 2, 1992). 

“We have worked closely with our national partners to ensure a better life for the Moldovan people and help the country fulfil its development goals. Our assistance has expanded over years to cover a wide range of activities – from electoral support, empowering women, health and education services to addressing the consequences of natural disasters, creating partnerships with the private sector, and promoting justice and human rights for everyone in Moldova. The UN has a key role in helping Moldova deliver on its ambitions towards European integration”, said Kaarina Immonen.

Iurie Leanca, Minister of Foreign Affairs and European Integration, thanked the UN for its continuous support to the country’s development agenda, highlighting the new UN-Moldova Partnership Framework which envisages doubling UN’s support during 2013-2017 up to $ 200 million for areas pertaining to democratic governance, justice and human rights, equitable human development and social inclusion, and environment.

On this occasion, the publication „Republic of Moldova: Two Decades in the Large United Nations Family”, developed by the Ministry of Foreign Affairs and European Integration, with UN’s support was presented. 

 SURSA: http://www.un.md

Read more »

Ziua de 8 martie serbată de către femeiele refugiate

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi (CCR) şi Ave Copiii (AV), organizaţii non-guvernamentale, parteneri de implementare ai Reprezentanţei Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Moldova, au organizat, pentru beneficiarele lor, o adevărată sărbătoare. Numerele artistice, prezentate, în special de bărbaţi, au fost susţinute şi prin concursul direct al domnişoarelor şi doamnelor refugiate, care au fost întîlnite cu buchete de flori şi cadouri.

Menţionînd faptul că această ZI a devenit o frumoasă tradiţie pentru organizatori şi beneficiarele UNHCR, Djavid Paknehad, Directorul CCR, a felicitat toată partea feminină cu prilejul minunatei sărbători: ”Să fiţi iubite, dorite, respectate şi mereu în frunte! Toate împlinirile şi realizările frumoase de pînă acum să vă fie de bun augur, iar zîmbetele şi spiritul acestei sărbători să vă însoţească pretutindeni. Primăvara mult-aşteptată să vă aducă iubire şi să vă inunde sufletul cu parfumul tuturor florilor sale!”  

 

La manifestare a fost prezent şi Peter Kessler, Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi în Moldova, care a adresat cuvinte de felicitare tuturor femeilor prezente, menţionînd că pentru a elogia femeia nu e de ajuns doar o zi în an. Trebuie să îi mulţumim mereu, deoarece ea ne construieşte viitorul… Vă mulţumim pentru contribuţia Dvs. la menţinerea căldurii şi dezvoltarea atît a familiilor Dvs., cît şi a întregii societăţi – am mai menţionat Kessler.

În cadrul festivităţii au fost anunţate rezultatele concursului CEL MAI FRUMOS MĂRŢIŞOR în care au fost antrenaţi copiii din familiile refugiate în R.Moldova, iar învingătorii s-au ales cu cadouri originale şi, desiguri, multe ciocolate. 

De remarcat şi prezenţa micii dansatoare Alvina, care a venit, ca de obicei, cu un dans indian ritmat; poezia ”Mama” de Grigore Vieru a fost recitată de Svetlana, elevă în clasa întîi; iar pentru toate doamnele şi domnişoarele din sală au evoluat cu un dans african tinerii Gudvin şi Chenet din Nigeria.

Sărbătoarea a continuat cu interpretarea şi recitarea a numeroase cîntece, poezii şi dansuri naţionale pe care copiii le-au pregătit pentru mamele lor dragi, astfel exprimîndu-şi mulţumirea pentru grija care le-o poartă..

În anul 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluţie Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internaţional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărîtă încă din 1910, de Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial Adunarea Generală a ONU a fixat data de 8 martie Ziua Internaţională a Femeii. Următorul pas în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internaţional al Femeilor şi declararea perioadei 1976 - 1985 ca Deceniu ONU pentru condiţia femeii.

Mariana Răileanu, Cristina Evtodii,
Marin Mardari, studenţi-jurnalişti,

ULIM

 

 

Read more »

UNHCR concerned with Moldova’s handling of asylum claims

PRESS RELEASE 

CHISINAU (Republic of Moldova) / 2 March 2012 - The UN refugee agency (UNHCR) has protested to the government of the Republic of Moldova and called for an investigation in regard to apparent lapses in the proper implementation of the 1951 Refugee Convention and national laws relating to asylum.

UNHCR’s protest came after it learned on 1^st March that several men from Bangladesh detained in the Migrant Accommodation Center (MAC) were in the process of being deported. The group included two individuals who had lodged asylum requests and were awaiting a final decision as required under the country’s laws and the 1951 Refugee Convention that forbids the forced return of persons fearing persecution.

While authorities initially hindered UNHCR’s access to the two asylum seekers who were being escorted onto an aircraft at Chisinau airport, UNHCR eventually was briefly permitted to speak to the men.

One asylum seeker, the only man who spoke English, claimed he had been physically assaulted by staff of the Bureau for Migration and Asylum (BMA) and forced to sign a paper retracting his asylum request. At no time in the process was an interpreter present, he said.

After UNHCR confirmed that two of the three men being deported to Dhaka yesterday still wished to seek asylum and had not exhausted the appeals process, UNHCR intervened with the relevant authorities and two asylum seekers were escorted back to the MAC facility.

“UNHCR is very concerned that Moldova’s asylum procedures were disregarded and allegations of serious violence reportedly occurred,” said UNHCR Representative Peter Kessler. “This incident must be fully investigated by the relevant authorities”.

“The asylum process must be permitted to run its legal course as every person has a right under international law to have their asylum claim duly examined and appeals heard,” Kessler declared.

Furthermore, over recent months it has been observed that officers of the Security and Information Service, although not formally associated with the asylum system, are in regular consultation with staff of the Refugee Directorate of the Bureau for Migration and Asylum and appear to strongly influence the outcome of the asylum process although the agency has no legal role in the asylum procedure.

“This reported interference puts the civilian-led nature of the asylum process at risk as no unwarranted links should be made between refugees and terrorism or refugees and crime,” UNHCR’s Representative Kessler said.

“The encroaching involvement of any agencies not formally associated with the asylum system endangers the independence of the legal processes UNHCR’s has been working to establish for the benefit of asylum seekers, refugees and stateless persons in the Republic of Moldova and the perception that the BMA can be relied upon to take independent decisions.”

Moldova currently shelters more 2,200 persons of concern to UNHCR including some 200 refugees and asylum seekers and more than 2,000 registered stateless persons.

UNHCR has been working in Moldova since 1997 and has spent some $20 million helping the government of Moldova to establish proper procedures to handle asylum claims and requests by stateless persons.

While Moldova’s laws on asylum and statelessness are amongst the best examples of such legislation in the region, the country has yet to fully implement the 1951 Refugee Convention since its accession in 2002 as Convention Travel Documents, known as refugee passports, have so far not been produced. Moldova is obliged under the Refugee Convention to distribute such documents to all recognized refugees and beneficiaries of humanitarian protection to facilitate their international travel.

For additional information you may contact UNHCR Representation in Moldova

68, A. Mateevici str., MD-2009

Tel. 27 18 53, 27 08 65 fax: 27 19 53, e-mail: mdach@unchr.org

You may also wish to visit the websites www.unhcr.org and www.unhcr.org.md

Read more »

UNHCR este îngrijorat privind examinarea cererilor de azil

COMUNICAT DE PRESA

CHISINAU (Republica Moldova) / 2 MARTIE 2012 – Agentia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a protestat la Guvernul Republicii Moldova şi a cerut demararea unei investigaţii privind lacunele aparente în aplicarea corectă a Conventiei privind statutul refugiatilor din 1951 si a legislaţiei naţionale privind azilul.  

Protestul este urmare a faptului, ca la 1 martie UNHCR a aflat ca cîţiva bărbaţi din Bangladesh reţinuţi la Centrul de Plasament Temporar al Străinilor (CPTS) erau pe cale de a fi expulzaţi. Grupul includea două persoane, care au depus cereri de azil şi care aşteptau decizia finală, după cum este stipulat de legislaţia ţării şi de Conventia privind statutul refugiaţilor din 1951, care interzic returnarea în ţara de origine a persoanelor ce au temeri de a fi persecutate. 

În timp ce autorităţile au impiedicat accesul UNHCR la cei doi solicitanţi de azil care erau escortaţi la avion spre aeroportul din Chişinău, UNHCR, în cele din urmă, a obţinut permisiunea de a vorbi succint cu bărbaţii. 

Un solicitant de azil, unicul bărbat care vorbea engleza, a reclamat că a fost agresat fizic de către personalul Biroului Migraţie si Azil (BMA) si forţat sa semneze un document, prin care renunţa la procedura de azil. Solicitantul a menţionat că nu a beneficiat de interpret. 

UNHCR a confirmat că doi dintre cei trei bărbaţi, ce urmau să fie expulzaţi ieri la Dhaka, încă mai doreau să solicite azil şi nu au epuizat procedura de apel. UNHCR a intervenit pe lîngă autorităţile relevante şi cei doi solicitanţi de azil au fost escortaţi înapoi la CPTS.  

“UNHCR este foarte îngrijorat de faptul că au fost ignorate procedurile de azil a Moldovei şi au avut loc încălcări serioase în mod repetat,” a declarat Reprezentantul UNHCR Peter Kessler. “Acest incident trebuie să fie pe deplin investigat de către autorităţile relevante”.

„Procedura de azil trebuie să deruleze în conformitate cu procedura legală, deoarece fiecare persoană are dreptul de a i se examina cererea de azil şi la atacarea deciziei în instanţă conform dreptului internaţional,” a declarat dl Kessler.

Mai mult ca atît, recent s-a observat faptul că ofiţerii Serviciului de Informaţie şi Securitate, care nu au nici o relevanţă cu procedura de azil, se consultă în mod regulat cu personalul Direcţiei Refugiaţi din cadrul Biroului de Migraţie şi Azil şi aparent influenţează în mod serios deciziile emise în baza examinării solicitărilor de azil.

“Aceste intervenţii cunoscute pun în pericol procedura civilă de examinare a cererilor de azil, deoarece nu trebuie făcute asocieri nejustificate între refugiaţi şi terorism ori refugiaţi şi criminalitate” a menţionat dl Kessler.

„Implicarea abuzivă a oricăror agenţii irelevante pentru procedura de azil, periclitează independenţa procesului legal instituit de UNHCR pentru beneficiul solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi apatrizilor în Republica Moldova, şi perceperea că se poate conta pe luarea deciziilor independente de către BMA.”

Moldova găzduieşte circa 2200 persoane aflate în atenţia UNHCR, dintre care 200 de refugiaţi şi circa 2000 de apatrizi înregistraţi.

UNHCR activează în Republica Moldova din 1997 şi a asistat guvernul Republicii Moldova cu mai mult de 20$ milioane  pentru crearea procedurilor corecte de a adresa solicitările de azil si cererile persoanelor apatride.

În timp ce legislaţia Republicii Moldova privind azilul şi apatridia sunt considerate ca fiind printre cele mai bune din regiune, totuşi Moldova trebuie să implementeze Convenţia privind statutul refugiaţilor din 1951 – la care a aderat în 2002, deoarece documentele de călătorie, recunoscute drept paşapoarte pentru refugiaţi, încă nu au fost emise. Moldova este obligată, conform Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 1951 să ofere aceste documente tuturor refugiaţilor recunoscuţi şi beneficirilor de protecţie umanitară pentru a facilita călătoriile internaţionale.

Pentru informaţie suplementar contactaţi Reprezentanţa UNHCR în Moldova

str. A. Mateevici, 68  MD-2009 Tel. 27 18 53, 27 08 65 fax: 27 19 53, e-mail: mdach@unchr.org

You may also wish to visit the websites www.unhcr.org and www.unhcr.org.md

Read more »

Act de binefacere pentru copiii din Moldova

În ultimul timp, care, din păcate, se măsoară în ani buni, pentru o anumită categorie de persoane din R.Moldova - grupurile vulnerabile, cum li se mai zice - ajutoarele umanitare fac parte din viaţa de zi cu zi, iar lipsa acestora îi lasă departe de posibilitatea de a lupta cu problemele cotidiene, mai cu seamă, cele de ordin economic. Venite din partea a diverse instituţii internaţionale şi naţionale guvernamentale şi non-guvernamentale, persoane particulare etc. acestea, ajutoarele, înseamnă, în cele mai dese cazuri, o şansă de a supravieţui, o posibilitate de a reuşi, de a fi mobil, şi, de ce nu?, de a păstra dorinţa de viaţă.

În luna februarie, curent, Diaspora moldovenilor din Elveţia, oraşul Geneva, a organizat un act de binefacere pentru copiii din satul Vişniovca, raionul Cantemir.

Cu toate că era o sîmbătă geroasă, grupul de voluntari, au colectat diverse jucării, cărţi în limba româna, hîrtie colorată şi creioane, carioci, alte rechizite şi multe lucruri ce pot fi folosite de educatori şi copii în cadrul activităţilor organizare zi de zi în instituţiile preşcolare.

Grădiniţa din localitatea Vişniovca, raionul Cantemir, numără circa 70 copii cu vîrste cuprinse între 3 şi 7 ani. Aceste lucruri vor fi folosite de către colegii mei şi, desigur, de copii, la organizarea diverselor activităţi educative şi cognitive; datorită mărinimiei oamenilor – pămîntenilor noştri din depărtare – vom pregăti cu mai mult entuziasm şi mai multă grijă şi succes sărbătorile de primăvară - ne-a spus doamna Elena Grozdev, educatoare. 

Majoritatea grădiniţelor din localităţile rurale, din păcate, nu dispun de echipamentele necesare şi de materialele didactice şi metodice pentru desfăşurarea activităţilor potrivit programelor cultural-educative şi cognitive. Una din cauzele acestei situaţii regretabile este lipsa de fonduri a instituţiilor de resort locale şi centrale. De aceea, gestul oamenilor de bună credinţă este mai mult decît binevenit şi apreciat nu doar de administraţia Grădiniţei, copiii dornici de joacă şi cunoştinţe, ci şi de către părinţii acestora.

În numele cadrelor didactice şi, în special, a copiilor, mulţumim tuturor celor care au contribuit la colectarea şi transportarea, distribuirea jucăriilor şi rechizitelor pentru picii de la grădiniţa noastră. Această acţiune de binefacere e o adevărată surpriză pentru copilaşii noştri adorabili, căci aceste daruri au schimbat totalmente aspectul sălilor. Acum ei au posibilitatea să-şi creeze singuri propria poveste în care să se regăsească în mununata lume a copilăriei – a mai adăugat dna Grozdev.

Maria Jomir

Geneva,

februarie 2012

Read more »