Despre Societatea pentru Refugiațí

Societatea pentru Refugiaţi implementează programe destinate refugiaților, persoanelor intern strămutate şi solicitanților de azil în strânsă colaborare și cu sprijinul tehnic și financiar al Reprezentanței ICNUR în Moldova.

Societatea pentru Refugiați este o asociaţie obştească, apolitică, nonprofit, al cărei scop este de a contribui la protecția drepturilor civile, sociale, economice, culturale, etc. ale persoanelor refugiate și ale celor deplasate intern.

← Expoziție FOTO realizată de ex-reprezentantul ICNUR în Moldova Dl. PETRUS WIJNINGA

14 ianuarie 2013

L E G E privind integrarea străinilor în Republica Moldova




nr. 274 din 27.12.2011

Monitorul Oficial nr.48/144 din 13.03.2012

* * *
C U P R I N S

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1.
Domeniul de reglementare
Articolul 2. Sfera de aplicare
Articolul 3. Noţiunile principale
Articolul 4.
Principiile de bază
Articolul 5. Tipurile activităţilor de integrare a străinilor
Articolul 6. Cazuri speciale
Articolul 7. Rolul de coordonare


Capitolul II
DESFĂŞURAREA PROCESULUI DE INTEGRARE

Secţiunea 1
Integrarea refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară
Articolul 8. Activităţile de integrare a refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară
Articolul 9. Sesiunile de acomodare socioculturală
Articolul 10. Cursuri de studiere a limbii de stat
Articolul 11.
Accesul la educaţie
Articolul 12. Accesul la piaţa forţei de muncă
Articolul 13. Accesul la serviciile medicale
Articolul 14. Accesul la sistemul de protecţie socială

Secţiunea a 2-a
Integrarea celorlalte categorii de străini
Articolul 15. Accesul la activităţile de integrare
Articolul 16. Acomodarea socioculturală
Articolul 17. Studierea limbii de stat
Articolul 18. Facilitarea accesului la piaţa forţei de muncă
Articolul 19. Accesul la serviciile medicale
Articolul 20. Accesul la sistemul de protecţie socială
Articolul 21. Accesul la educaţie

Capitolul III
DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE INTEGRARE
Articolul 22. Depunerea şi examinarea cererii de participare la programul de integrare şi angajamentul de integrare
Articolul 23. Planul individual de integrare
Articolul 24. Perioada de realizare a planului individual de integrare
Articolul 25. Facilităţi de cazare
Articolul 26. Obligaţiile străinilor beneficiari ai programelor de integrare
Articolul 27.
Finanţarea programelor de integrare

Capitolul IV
REGIMUL APLICABIL UNOR CATEGORII SPECIALE DE STRĂINI
Articolul 28. Asistenţa cazurilor speciale
Articolul 29. Asistenţa minorilor neînsoţiţi care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova

Capitolul V
ROLUL INSTITUŢIILOR STATULUI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE
Articolul 30.
Atribuţiile autorităţii competente pentru străini
Articolul 31. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
Articolul 32.
Ministerul Educaţiei
Articolul 33. Ministerul Culturii
Articolul 34. Ministerul Sănătăţii
Articolul 35. Autorităţile administraţiei publice locale
Articolul 36. Colaborarea pentru facilitarea integrării străinilor
Articolul 37. Mecanismul de coordonare a procesului de integrare
Articolul 38. Soluţionarea litigiilor şi răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 39. Intrarea în vigoare. Îndatoririle Guvernului. Dispoziţii tranzitorii



Avînd în vedere necesitatea stabilirii unui cadru juridic uniform privind integrarea străinilor în viaţa economică, socială şi culturală a Republicii Moldova, a asigurării drepturilor, libertăţilor şi a determinării obligaţiilor acestora,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege asigură transpunerea parţială a Directivei Consiliului European nr.83/2004/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecţie internaţională şi la conţinutul protecţiei acordate.

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
Prezenta lege reglementează procesul şi modalităţile de facilitare a integrării străinilor în Republica Moldova.

Articolul 2. Sfera de aplicare
(1) Prezenta lege este aplicabilă următoarelor categorii de străini:
a) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru reîntregirea familiei;
b) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie în scop de muncă;
c) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru studii;
d) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru activităţi umanitare sau religioase;
e) străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă;
f) persoanele cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova;
g) străinii care au obţinut una din următoarele forme de protecţie în Republica Moldova: statut de refugiat, protecţie umanitară, azil politic.
(2) Nu intră sub incidenţa prezentei legi:
a) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru tratament medical de lungă durată, balneosanatorial, de recuperare sau pentru alte activităţi ce nu presupun acordarea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova;
b) străinii care beneficiază de protecţie temporară;
c) persoanele care, potrivit legii, au dreptul de dobîndire sau redobîndire a cetăţeniei Republicii Moldova;
d) alte categorii de persoane, pentru care este stabilit un regim juridic aparte conform legislaţiei naţionale sau reglementărilor internaţionale.

Articolul 3. Noţiunile principale
În sensul prezentei legi, noţiunile principale au următoarele semnificaţii:
integrare – proces de participare activă a străinilor care au obţinut o formă de protecţie sau un drept de şedere în Republica Moldova la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii moldoveneşti, prin care ei sînt împuterniciţi să contribuie şi să-şi valorifice întreg potenţialul ca membri ai acestei societăţi, să-şi realizeze drepturile şi să-şi îndeplinească obligaţiile fără discriminare sau excluziune socială pentru propriul lor beneficiu şi pentru beneficiul statului;
acomodare socioculturală – dobîndirea de către străini a unui minim de cunoştinţe generale despre societatea, cultura, economia şi istoria Republicii Moldova, necesare convieţuirii sociale;
program de integrare – ansamblu de măsuri şi activităţi necesare pentru facilitarea integrării sociale a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova, desfăşurate la cererea acestora, prin cooperarea dintre autorităţile publice de nivel central şi local şi sectorul neguvernamental;
angajament de integrare – acord încheiat în formă scrisă între solicitantul programului de integrare şi autoritatea competentă pentru străini privind participarea la programul de integrare;
plan individual de integrare – totalitatea activităţilor de integrare identificate pentru beneficiarul programului de integrare de către actorii implicaţi în proces;
asistenţă specializată – asistenţă oferită de un personal pregătit în cadrul centrelor special amenajate pentru cazurile speciale.

Articolul 4. Principiile de bază
(1) Procesul de integrare a străinilor în Republica Moldova se realizează cu respectarea principiului nondiscriminării, al interesului superior al copilului şi al egalităţii de tratament.
(2) Activităţile de integrare a străinilor se realizează prin evaluarea fiecărui caz în parte.

Articolul 5. Tipurile activităţilor de integrare a străinilor
(1) Străinii care intră sub incidenţa prezentei legi beneficiază, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi al autorităţilor administraţiei publice locale, de următoarele activităţi de integrare:
a) sesiuni de acomodare socioculturală (instruiri privind valorile şi tradiţiile naţionale, sistemul de organizare politico-administrativă a Republicii Moldova);
b) cursuri de studiere a limbii de stat;
c) informare şi consiliere privind modalităţile de acces la piaţa forţei de muncă, la serviciile medicale şi la măsurile de protecţie socială;
d) servicii de orientare şi formare profesională în vederea facilitării integrării economice, în corelare cu capacităţile şi necesităţile pieţei forţei de muncă a Republicii Moldova.
(2) Străinii care au obţinut azil politic în Republica Moldova vor beneficia de activităţile prevăzute pentru refugiaţi.

Articolul 6. Cazuri speciale
Străinii care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova şi care au potenţial redus de autoîntreţinere (minorii neînsoţiţi, familiile monoparentale cu copii, familiile cu trei sau mai mulţi copii aflaţi la întreţinere, persoanele cu dizabilităţi, persoanele care au atins vîrsta de pensionare), condiţionat de factori de natură obiectivă şi independenţi de voinţa acestora, beneficiază de acces egal şi echitabil la asistenţă ca şi cetăţenii Republicii Moldova, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Articolul 7. Rolul de coordonare
(1) Ministerul Afacerilor Interne prin structura sa responsabilă – autoritatea competentă pentru străini – coordonează procesul de integrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor colabora pentru realizarea prevederilor prezentei legi şi vor coopera cu autoritatea competentă pentru străini în vederea realizării eficiente a procesului de integrare a străinilor.

Capitolul II
DESFĂŞURAREA PROCESULUI DE INTEGRARE

Secţiunea 1
Integrarea refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară
Articolul 8. Activităţile de integrare a refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară
(1) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au acces la toate activităţile de integrare stipulate la art.5 alin.(1), precum şi la activităţile de integrare prevăzute în capitolul III.
(2) În cazul refugiaţilor şi al beneficiarilor de protecţie umanitară sînt elaborate programe de integrare, susţinute integral sau parţial din mijloace publice sau din surse externe de finanţare şi realizate prin cooperarea dintre autorităţile publice de nivel central şi local şi sectorul neguvernamental.

Articolul 9. Sesiunile de acomodare socioculturală
(1) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară participă la sesiuni de acomodare socioculturală în condiţii identice celor aplicate altor categorii de străini menţionate la art.2.
(2) Sesiunile de acomodare socioculturală sînt obligatorii, fiind organizate de Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei, în colaborare cu autoritatea competentă pentru străini, în primele 30 de zile de la data obţinerii unei forme de protecţie, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale de la locul de trai, în cadrul unor instituţii specializate.
(3) În procesul de organizare şi desfăşurare a sesiunilor de acomodare socioculturală pot fi atrase organizaţii neguvernamentale cu preocupări specifice în domeniu.
(4) Organizarea sesiunilor de acomodare socioculturală se efectuează din mijloacele financiare disponibile ale autorităţilor şi instituţiilor responsabile sau din surse externe de finanţare şi susţinere a programelor de integrare.

Articolul 10. Cursuri de studiere a limbii de stat
(1) Cursurile de studiere a limbii de stat pentru refugiaţi şi beneficiarii de protecţie umanitară sînt organizate de Ministerul Educaţiei prin intermediul instituţiilor de învăţămînt din subordine, precum şi de autorităţile administraţiei publice locale de la locul de trai, pe baza cererii depuse la autoritatea competentă pentru străini. Cursurile sînt gratuite.
(2) La încheierea cursului de studiere a limbii de stat, o comisie desemnată de direcţia raională/municipală de învăţămînt, tineret şi sport sau de instituţia de învăţămînt superior asigură evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii de stat şi eliberează un certificat de participare.
(3) Certificatul de participare la cursul de studiere a limbii de stat prevăzut la alin.(2) nu va fi luat în considerare la înscrierea străinului în sistemul de învăţămînt, la evaluarea competenţei sale lingvistice în vederea obţinerii cetăţeniei Republicii Moldova sau la stabilirea nivelului de cunoaştere a limbii de stat în cazul solicitării dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova.
(4) La elaborarea metodologiei, la stabilirea duratei şi a programului cursurilor de studiere a limbii de stat, Ministerul Educaţiei va lua în considerare specificul categoriei beneficiarilor unei forme de protecţie.

Articolul 11. Accesul la educaţie
(1) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară sînt încadraţi în învăţămîntul preşcolar, primar şi general secundar în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.
(2) Minorii care au dobîndit o formă de protecţie în Republica Moldova beneficiază, pe durata unui an şcolar, de un curs gratuit de iniţiere în limba de stat în vederea integrării în sistemul de învăţămînt.
(3) Pe durata cursului de iniţiere, minorii participă gratuit la activităţile didactice cu caracter teoretic, practic şi recreativ din cadrul unităţilor şcolare.
(4) La încheierea cursului de iniţiere, o comisie de evaluare a cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc de direcţia raională/municipală de învăţămînt, tineret şi sport apreciază nivelul de cunoaştere a limbii de stat şi stabileşte înscrierea minorilor în anul de studiu corespunzător.
(5) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au acces la învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate şi superior, de asemenea acestora li se recunosc actele de studii şi titlurile academice obţinute în străinătate, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 12. Accesul la piaţa forţei de muncă
(1) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au acces la piaţa forţei de muncă, la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi de stimulare a ocupării forţei de muncă în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.
(2) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, dispune măsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice ale beneficiarilor programelor de integrare, care includ:
a) organizarea de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă a unor programe de formare profesională;
b) implicarea în facilitarea relaţiei dintre beneficiarii programelor de integrare şi potenţialii angajatori;
c) asigurarea înregistrării beneficiarilor programelor de integrare aflaţi în căutarea unui loc de muncă;
d) identificarea locurilor de muncă vacante şi asigurarea informării beneficiarilor programelor de integrare;
e) identificarea modalităţilor oportune de comunicare cu străinii care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova şi solicită servicii de integrare pe piaţa muncii, în colaborare cu autoritatea competentă pentru străini;
f) acordarea indemnizaţiei pentru şomaj, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.30 din Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
(3) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară pot beneficia de servicii de orientare şi formare profesională oferite şi de alte organizaţii cu preocupări în domeniu.
(4) Persoanele incluse în programul de integrare nu pot refuza nemotivat locul de muncă propus.

Articolul 13. Accesul la serviciile medicale
(1) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au acces la servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în aceleaşi condiţii cu cele stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.
(2) Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se achită începînd cu data obţinerii unei forme de protecţie.
(3) Pentru beneficiarii unei forme de protecţie incluşi într-un program de integrare, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este oferită de către stat în perioada desfăşurării programului.

Articolul 14. Accesul la sistemul de protecţie socială
Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au acces la sistemul public de asigurări sociale şi la sistemul naţional de asistenţă socială în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Secţiunea a 2-a
Integrarea celorlalte categorii de străini
Articolul 15. Accesul la activităţile de integrare
(1) Străinii specificaţi la art.2 alin.(1) lit.a), d), e) şi f) beneficiază de activităţile de integrare prevăzute la art.5 alin.(1) lit.a)–c).
(2) Străinii specificaţi la art.2 alin.(1) lit.b) şi c) beneficiază de activităţile de integrare prevăzute la art.5 alin.(1) lit.a) şi b).

Articolul 16. Acomodarea socioculturală
(1) Minimul de cunoştinţe necesar acomodării socioculturale a străinului se stabileşte în baza metodologiei elaborate de Ministerul Culturii cu consultarea Ministerului Educaţiei, acestea fiind verificate prin testarea străinului la finele activităţii de integrare în limba de stat sau, după caz, într-o limbă de circulaţie internaţională. Modul de organizare a sesiunilor de acomodare socioculturală şi de certificare a cunoştinţelor se stabileşte de comun acord de către autoritatea competentă pentru străini, Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei.
(2) Sesiunile de acomodare socioculturală sînt un element indispensabil de integrare a străinilor, fiind realizate prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale de la locul de trai, în instituţii specializate, din mijloacele financiare disponibile ale autorităţilor şi instituţiilor responsabile sau din surse externe de finanţare.
(3) În procesul de organizare şi desfăşurare a sesiunilor de acomodare socioculturală pot fi atrase organizaţiile neguvernamentale cu preocupări specifice în domeniu.
(4) Străinul poate beneficia de o singură sesiune gratuită de acomodare socioculturală. În cazul în care străinul nu a susţinut testul prevăzut la alin.(1), acesta poate urma în mod repetat sesiunea de acomodare socioculturală contra plată.

Articolul 17. Studierea limbii de stat
(1) Cunoaşterea limbii de stat este o precondiţie obligatorie pentru acordarea dreptului de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova şi una din precondiţiile de bază ale integrării economice, sociale şi culturale a străinilor.
(2) Metodologia şi programul cursurilor de studiere a limbii de stat sînt elaborate de Ministerul Educaţiei în colaborare cu autoritatea competentă pentru străini. Cursurile sînt oferite contra cost, pe baza cererii depuse de străin la autoritatea competentă pentru străini.
(3) Cursurile de studiere a limbii de stat se organizează de Ministerul Educaţiei prin intermediul instituţiilor de învăţămînt din subordine, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale de la locul de trai.
(4) Evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii de stat se face în condiţiile art.10 alin.(2) şi (3).
(5) Sînt scutiţi de evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii de stat străinii care au atins vîrsta de pensionare, precum şi categoriile de persoane care nu pot urma cursurile din cauza unor dizabilităţi fizice sau psihice.
(6) Ministerul Educaţiei, în conformitate cu actele normative în vigoare, va recunoaşte perioadele/actele de studii şi calificările obţinute de străini în străinătate în vederea înscrierii acestora în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova sau încadrării lor în cîmpul muncii.

Articolul 18. Facilitarea accesului la piaţa forţei de muncă
(1) Facilitarea accesului străinilor la piaţa forţei de muncă, cu excepţia celor specificaţi la art.2 alin.(1) lit.b) şi c), se realizează prin măsuri de informare privind oportunităţile de pe piaţa muncii, serviciile de mediere a muncii, serviciile de orientare şi formare profesională şi alte servicii de ocupare, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Serviciile de orientare şi formare profesională sînt oferite străinului pe baza cererii depuse la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la autoritatea competentă pentru străini care, ulterior, o transmite Agenţiei.
(3) Serviciile specificate la alin.(2) sînt oferite de către agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă în funcţie de posibilităţile şi necesităţile pieţei forţei de muncă şi ale economiei naţionale.
(4) Ministerul Educaţiei elaborează mecanisme de recunoaştere sau de echivalare a competenţelor şi calificărilor profesionale obţinute de străini în ţările lor de origine şi asigură evidenţa stocului informaţional privind străinii care au solicitat accesul pe piaţa forţei de muncă.
(5) Străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie în scop de muncă beneficiază de acţiuni ce ţin de integrare, limbă şi sănătate în corespundere cu contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul. (Angajatorul este partea responsabilă de integrarea lucrătorului migrant.)

Articolul 19. Accesul la serviciile medicale
Străinii specificaţi la art.2 alin.(1) lit.a)–f), încadraţi în muncă în Republica Moldova în baza unui contract individual de muncă, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în Republica Moldova au aceleaşi drepturi şi obligaţii privind accesul la serviciile medicale ca şi cetăţenii Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 20. Accesul la sistemul de protecţie socială
Străinii specificaţi la art.2 alin.(1) lit.a)–f) au acces la sistemul public de asigurări sociale şi la sistemul naţional de asistenţă socială în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Articolul 21. Accesul la educaţie
(1) Străinii au acces la învăţămîntul preşcolar, primar şi secundar general în condiţii similare cu cele stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova.
(2) Accesul la sistemul de învăţămînt secundar profesional, la învăţămîntul mediu de specialitate şi la cel superior se realizează în condiţiile stabilite de lege.

Capitolul III
DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE INTEGRARE
Articolul 22. Depunerea şi examinarea cererii de participare la programul de integrare şi angajamentul de integrare
(1) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară sînt incluşi în programele de integrare pe baza cererilor individuale şi conform unui angajament de integrare încheiat între solicitantul programului de integrare şi autoritatea competentă pentru străini.
(2) Cererea de participare la programul de integrare se depune la autoritatea competentă pentru străini în termen de 30 de zile de la data obţinerii unei forme de protecţie.
(3) După înregistrarea cererii, persoana care solicită admiterea în programul de integrare este intervievată de personalul desemnat al autorităţii competente pentru străini, fiind întocmită o fişă de evaluare a nevoilor individuale în vederea stabilirii tipului de asistenţă sau a activităţilor necesare pentru integrarea socială a acestuia.
(4) Angajamentul de integrare menţionat la alin.(1) cuprinde:
a) datele de identificare a părţilor;
b) drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi;
c) perioada de implementare a planului de măsuri şi condiţiile de prelungire a acestuia;
d) situaţiile în care încetează sau se modifică aplicarea măsurilor prevăzute în planul individual.
(5) La angajament se anexează fişa de evaluare şi planul individual.
(6) Străinii incluşi în programele de integrare sînt obligaţi să informeze autoritatea competentă pentru străini despre schimbările ce ar putea afecta prezenţa lor la activităţile de integrare.
(7) Nerespectarea de către străin a obligaţiilor stipulate în angajamentul de integrare atrage încetarea aplicării uneia sau mai multor măsuri prevăzute în programul de integrare.
(8) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară care nu participă la programe de integrare îşi asumă responsabilitatea de a se integra pe cont propriu.
(9) Cererea de participare la programul de integrare poate fi depusă o singură dată.

Articolul 23. Planul individual de integrare
(1) Nevoile individuale identificate de către autoritatea competentă pentru străini în cadrul interviului se aduc la cunoştinţa autorităţilor relevante împreună cu care, în termen de 30 de zile, se elaborează planul individual de integrare ce cuprinde obiectivele stabilite pentru beneficiar, termenele de realizare, activităţile necesare pentru atingerea obiectivelor, instituţiile şi/sau organizaţiile responsabile, care se aduce la cunoştinţa beneficiarului şi a cărui implementare este monitorizată de autoritatea competentă pentru străini.
(2) Planul individual de integrare conţine, în mod obligatoriu şi cumulativ, activităţi ce ţin de acomodarea culturală, de studierea limbii de stat, de facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă cu respectarea măsurilor de protecţie socială şi, după caz, facilitarea accesului la sistemul de învăţămînt.
(3) Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor prevăzute în programul de integrare, instituţiile responsabile pot să apeleze la serviciile unor interpreţi şi experţi, în condiţiile legii, de asemenea pot să solicite participarea organizaţiilor neguvernamentale.

Articolul 24. Perioada de realizare a planului individual de integrare
(1) Perioada aplicării planului individual de integrare este de pînă la 6 luni de la data semnării angajamentului de integrare sau de la data prevăzută în angajament.
(2) La cererea motivată a beneficiarului şi pe baza evaluării situaţiei la încheierea perioadei prevăzute la alin.(1), autoritatea competentă pentru străini poate aproba prelungirea cu cel mult 6 luni a duratei de aplicare a planului individual.
(3) Derularea planului individual de integrare poate fi suspendată în cazul în care realizarea lui devine imposibilă din motive independente de voinţa părţilor.

Articolul 25. Facilităţi de cazare
(1) Beneficiarii programelor de integrare care nu au mijloace de întreţinere pot beneficia, la cerere, de cazare în spaţiile special destinate acestui scop, care se află în administrarea autorităţii competente pentru străini.
(2) Cazarea în spaţiile prevăzute la alin.(1) poate fi făcută pentru o perioadă de pînă la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 luni pentru motive bine întemeiate, fără a se depăşi perioada de implementare a programului de integrare.
(3) Autoritatea competentă pentru străini poate solicita instituţiilor implicate în programul de integrare cazarea beneficiarilor şi în alte locuinţe decît centrele de cazare, în condiţiile legii.
(4) În vederea asigurării facilităţilor de cazare pentru beneficiarii programelor de integrare, Ministerul Afacerilor Interne poate, după caz:
a) să administreze şi să ia în folosinţă locuinţe;
b) să achiziţioneze locuinţe în limita fondurilor de asistenţă externă alocate în acest scop de către organizaţiile internaţionale.
(5) Locuinţele prevăzute la alin.(4) pot fi puse la dispoziţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova numai prin închiriere. Condiţiile în care aceste locuinţe pot fi închiriate se stabilesc prin hotărîre de Guvern.

Articolul 26. Obligaţiile străinilor beneficiari ai programelor de integrare
(1) Străinii beneficiari ai programelor de integrare au următoarele obligaţii:
a) să participe în mod regulat la activităţile stabilite în planul individual de integrare;
b) să depună eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului de integrare, potrivit angajamentului de integrare semnat;
c) să respecte normele de disciplină, de conduită şi cele stabilite de conducătorii cursurilor, precum şi reglementările interne ale centrelor de cazare sau, după caz, ale altor locuinţe;
d) să informeze autoritatea competentă pentru străini asupra oricărei schimbări de natură să afecteze prezenţa la activităţile de integrare.
(2) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin.(1) atrage încetarea aplicării uneia sau mai multor măsuri prevăzute în planul individual, inclusiv retragerea dreptului de cazare şi a ajutorului rambursabil prevăzut de Legea privind azilul în Republica Moldova.

Articolul 27. Finanţarea programelor de integrare
(1) Programele de integrare sînt finanţate în limita mijloacelor financiare şi surselor disponibile prevăzute în acest scop de către instituţiile responsabile.
(2) Pentru realizarea programelor de integrare pot fi atrase şi alte surse de finanţare prevăzute de lege.

Capitolul IV
REGIMUL APLICABIL UNOR CATEGORII SPECIALE DE STRĂINI
Articolul 28. Asistenţa cazurilor speciale
(1) Autoritatea competentă pentru străini sesizează instituţiile specializate în domeniu despre existenţa cazurilor speciale prevăzute la art.6, a căror asistenţă acestea urmează să o preia. Autoritatea competentă pentru străini, împreună cu instituţiile specializate, evaluează situaţia persoanelor care se încadrează în categoria cazurilor speciale şi stabileşte dacă acestea necesită asistenţă specializată.
(2) Refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară care se încadrează în categoria cazurilor speciale pot beneficia de cazare gratuită pe o perioadă ce nu depăşeşte 6 luni în centrele de cazare administrate de autoritatea competentă pentru străini.
(3) La expirarea termenului indicat la alin.(2), beneficiarii de asistenţă sînt transferaţi în centrele specializate aflate în gestiunea altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.
(4) Cazurile speciale sînt incluse în programele de integrare, iar persoanele din această categorie beneficiază, în paralel, de serviciile instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Articolul 29. Asistenţa minorilor neînsoţiţi care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova
(1) Minorii neînsoţiţi care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova sînt incluşi în sistemul de protecţie a copilului în conformitate cu legislaţia în vigoare, în termen de 15 zile de la data sesizării de către autoritatea competentă pentru străini a secţiei/direcţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului – Chişinău.
(2) Secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului – Chişinău dispune măsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice ale minorilor neînsoţiţi după cum urmează:
a) pregătirea specială a personalului din instituţiile specializate;
b) utilizarea serviciilor interpreţilor şi experţilor în activităţile desfăşurate de instituţiile specializate;
c) adaptarea condiţiilor de cazare la specificul cultural al minorilor neînsoţiţi care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova.
(3) Secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/direcţia pentru protecţia drepturilor copilului de la locul aflării minorului neînsoţit întreprinde măsurile necesare pentru a asigura reprezentarea legală a acestuia şi a-i aplica o formă adecvată de protecţie conform legii.
(4) Secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului – Chişinău evaluează periodic situaţia minorului şi informează autoritatea competentă pentru străini.
(5) Pentru a proteja interesul superior al minorului neînsoţit, secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului – Chişinău, împreună cu alte autorităţi şi instituţii competente, întreprinde măsuri pentru identificarea familiei acestuia. În cazul în care ar fi ameninţată viaţa sau integritatea fizică şi psihică a minorului sau a apropiaţilor săi, în special dacă aceştia au rămas în ţara lor de origine, colectarea, prelucrarea şi difuzarea informaţiilor privind persoanele respective trebuie să fie confidenţiale.
(6) Minorii neînsoţiţi care beneficiază de o formă de protecţie în Republica Moldova participă, în paralel cu activităţile derulate de instituţiile specializate, la programe de integrare după planuri individuale elaborate de secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului – Chişinău în colaborare cu autoritatea competentă pentru străini.

Capitolul V
ROLUL INSTITUŢIILOR STATULUI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE
Articolul 30. Atribuţiile autorităţii competente pentru străini
Autoritatea competentă pentru străini:
a) cooperează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi internaţionale implicate în procesul de integrare a străinilor;
b) asigură monitorizarea şi evaluarea programelor de integrare a străinilor;
c) asigură evidenţa străinilor beneficiari ai programelor de integrare;
d) prezintă anual autorităţilor implicate în realizarea programelor de integrare numărul estimat al străinilor potenţiali beneficiari ai programelor de integrare pentru a include mijloacele necesare în bugetul de cheltuieli al autorităţilor respective;
e) la sfîrşitul anului calendaristic, prezintă Guvernului raportul integrat privind nivelul de acomodare a străinilor şi, după caz, propune soluţii şi măsuri necesare de intervenţie;
f) împreună cu alte autorităţi implicate, identifică resursele necesare pentru derularea programelor de integrare a străinilor care au obţinut o formă de protecţie sau un drept de şedere în Republica Moldova.

Articolul 31. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:
a) asigură înregistrarea străinilor în căutarea unui loc de muncă;
b) oferă cazare în instituţiile sociale din subordinea sa, conform legii;
c) ţine evidenţa străinilor încadraţi în sistemul de protecţie socială.

Articolul 32. Ministerul Educaţiei
Ministerul Educaţiei:
a) elaborează metodologia şi programul cursurilor de studiere a limbii de stat;
b) consultă Ministerul Culturii la elaborarea metodologiei sesiunilor de acomodare socioculturală;
c) asigură evaluarea nivelului de însuşire şi cunoaştere a limbii de stat;
d) recunoaşte, în conformitate cu actele normative în vigoare, perioadele/actele de studii şi calificările obţinute de străini în străinătate în vederea înscrierii acestora în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova sau încadrării lor în cîmpul muncii;
e) asigură instruirea, oferă servicii de îngrijire şi educaţie minorilor din instituţiile rezidenţiale;
f) ţine evidenţa minorilor încadraţi în procesul de instruire.

Articolul 33. Ministerul Culturii
Ministerul Culturii:
a) elaborează metodologia sesiunilor de acomodare socioculturală cu consultarea Ministerului Educaţiei;
b) participă la elaborarea planurilor individuale de integrare şi contribuie, prin intermediul structurilor sale, la derularea programelor de integrare.

Articolul 34. Ministerul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii:
a) asigură accesul la serviciile medicale în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, în conformitate cu prevederile art.13 şi 19;
b) acordă asistenţă în cazurile speciale prevăzute la art.6.

Articolul 35. Autorităţile administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale:
a) acordă sprijin în derularea programelor şi implementarea proiectelor comunitare pentru a înlesni participarea activă a străinilor la viaţa socială şi culturală a comunităţii;
b) realizează măsuri pentru sporirea nivelului de informare a populaţiei autohtone cu privire la migraţie, azil, integrarea socială a străinilor, dezvoltarea spiritului de toleranţă şi înţelegere interculturală;
c) identifică posibilităţi de cazare pentru străinii incluşi în programele de integrare.

Articolul 36. Colaborarea pentru facilitarea integrării străinilor
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale şi internaţionale, pot crea reţele de colaborare pentru facilitarea integrării străinilor, inclusiv prin delegarea şi subcontractarea către organizaţiile neguvernamentale a anumitor activităţi specifice.

Articolul 37. Mecanismul de coordonare a procesului de integrare
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale se vor consulta periodic în vederea implementării prevederilor prezentei legi. În consultări vor fi implicaţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale care desfăşoară activităţi în domeniul migraţiei şi azilului.

Articolul 38. Soluţionarea litigiilor şi răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
(1) Litigiile care apar în procesul de aplicare a prezentei legi se soluţionează în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
(2) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 39.
(1) Prezenta lege intră în vigoare de la 1 iulie 2012.
(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege.
(3) Străinii care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi care nu au beneficiat de programe de integrare pot depune cererea de participare la programul de integrare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Chişinău, 27 decembrie 2011.
Nr.274.
__________
Legile Republicii Moldova
274/27.12.2011 Lege privind integrarea străinilor în Republica Moldova //Monitorul Oficial 48/144, 13.03.2012

Reprezentantul Regional al UNHCR dl. Oldrich Andrysek întreprinde prima vizită oficială în Republica Moldova în funcţie de Reprezentant de Ţară



CHIŞINĂU, Moldova, 14 ianuarie (UNHCR) – Reprezentantul Regional al UNHCR pentru Belarus, Moldova şi Ucraina dl. Oldrich Andrysek a întreprins prima sa vizită oficială în Republica Moldova, după asumarea funcţiei de Reprezentant de Ţară al UNHCR pentru Moldova în ianuarie 2013.
În timpul vizitei oficiale dl. Andrysek a avut întrevederi cu ES dl. Iurie Leancă, Viceprim-Ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dna Natalia Gherman, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ES Ambasadorul Dirk Schuebel, Şeful Delegaţiei UE în Moldova, dna Isabelle Mihoubi-Astor, Consilier al UE pentru Biroul Migraţie şi Azil, conducerea Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne şi ONG-urile parteneri de implementare ai UNHCR.
“UNHCR salută realizările Republicii Moldova în domeniul aziulului şi apatridiei şi reiterează susţinerea sa pentru consolidarea continuă a instituţiilor responsabile de protecţia şi integrarea persoanelor ce necesită protecţie internaţională. Progresul obţinut pe marginea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE nu a fost unul uşor de realizat, însă acum este clar că Moldova poate servi drept un exemplu. Faptul că Ministerul Afacerilor Interne se află în proces de demilitarizare şi Biroul Migraţie şi Azil este reformat într-o structură deplin civilă, prezintă exemple reprezentative ale acestui progres”, a spus dl. Oldrich Andrysek.
Reprezentantul Regional al UNHCR a adus laude guvernului Moldovei pentru deschiderea şi generozitatea sa de a adăposti refugiaţii şi solicitanţii de azil vulnerabili care fug de persecuţie şi conflicte din Siria şi din alte ţări, precum şi pentru dorinţa de a îmbunătăţi în continuare legislaţia naţională în domeniul azilului. Dl. Andrysek a informat de asemenea oficialii din Republica Moldova despre schimbările recente în statutul biroului UNHCR în Chişinău, şi anume transformarea din reprezentanţă în biroul naţional.
“Schimbarea statutului Reprezentanţei UNHCR în Birou Naţional prezintă o recunoaştere a maturităţii guvernului Moldovei şi a societăţii în abordarea problemelor refugiaţilor”, a spus dl. Andrysek.
Dl. Andrysek de asemenea a remarcat faptul că autorităţile din Republica Moldova respectă rolul societăţii civile şi înţeleg că ONG-urile prezintă o contribuţie valoroasă în transformarea societăţii post-sovietice într-o societate incluzivă şi tolerantă.
Priorităţile UNHCR în Republica Moldova în 2013 rămîn a fi monitorizarea şi implementarea Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor şi consolidarea capacităţii autorităţilor de resort, judecătorilor şi a societăţii civile în domeniul protecţiei şi integrării. În această privinţă, lansarea unui nou proiect regional pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor naţionale de azil în Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina, finanţat de Uniunea Europeană şi UNHCR este planificată pentru februarie 2013.
UNHCR activează în Republica Moldova începînd cu 1997 pentru a susţine eforturile guvernului de a adera şi de a implementa instrumentele internaţionale relevante în domeniul azilului şi apatridiei. Dl. Andrysek anterior a deţinut funcţia de Reprezentant UNHCR în Republica Moldova în perioada 1998 – 2002.

04 ianuarie 2013

Comunitatea moldovenilor din Elveţia sunt oameni cu inimă mare


Satul Samalia se numără printe cele mai sărace din raionul Cantemir de la sudul Moldovei.
În perioada nu prea îndepărtată, în acest sat toate erau puse la locul lor, dar şi feţele oamenilor arătau mai fericite, vesele. Acum această localitate se zbate în sărăcie. Familii întregi au plecat deja şi, ce e mai straşnic, cea mai mare parte a tineretului la fel se află în străinătate în căutarea unui loc de muncă.
În Samalia au mai rămas doar pensionarii şi funcţionarii publici care şi-au păstrat locurile de muncă. În acest context, Comunitatea moldovenilor din Elveţia îşi realizează proiectul “Colectare de jucarii” şi în această zonă. În luna octombrie în măsura fondurilor disponibile, am ales grădiniţa de copii din acest sat care au primit din partea noastra jucarii, creioane şi hîrtie colorată, cărţi, caiete, rechizite, carioci, pensule şi acuarelă etc.

«Pentru prima dată cînd în satul Samalia ăi în deseobi, la grădiniţă am primit un asemenea ajutor! Este important să întîlneşti oameni receptivi cu inimă mare, gata oricînd să pună umărul la depăşirea problemelor existente, ne mărturiseşete Domnica Blindu, directoarea acestei grădiniţe.
Grădiniţa din sat numără doar 45 de copii cu vîrste cuprinse între 2 şi 7 ani, dar în lipsa acestor şi a altor lucruri necesare unei instituţii preşcolare, educatorii nu puteau desfăşura activităţile de creaţie şi educativ-distractive. Acum, însă, copiii beneficiază de condiţii mai bune de instruire şi însuşire a materiilor. Ţin să vă multumesc pentru generozitate şi sprijinul acordat de oanemii cu inimă mare. Vă doresc şi în continuare să aveţi putere şi pentru alte grădiniţe, iar din partea copiilor noştri, în semn de mulţumitre, vă vom expedia desenele lor.»


Maria Jomir
studentă-jurnalistă,
ULIM, anul III,
Geneva, Elveţia

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More