Patru apartamente pentru refugiaţi transmise de către UE şi UNHCR

CHIŞINĂU, Moldova, 23 martie (UNHCR) – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) a transmis astăzi patru apartamente autorităţilor locale din Mereni, raionul Anenii Noi, care au fost reconstruite pentru a găzdui refugiaţii, în cadrul Proiectului de Integrare Locală co-finanţat de UE/UNHCR.  

La eveniment au participat Vice-prim-ministrul Republicii Moldova Mihai Moldovanu şi Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Valentina Buliga, împreună cu Ambasadorul UE Dirk Schubel. Primarul satului Mereni, Eugen Salcuţan şi Directorul adjunct al Biroului Migraţie şi Azil, Directorul Direcţiei Refugiaţi, în cadrul MAI, Ecaterina Silvestru.

“Fără suportul entiziastic al primarilor şi consiliilor din satele Mereni şi Răzeni, care au oferit clădirile ruinate UNHCR, pentru a fi renovate în apartamente, acest proiect pilot privind locuinţele, nu ar fi fost posibil de realizat,” a spus dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR. 

Patru familia refugiate din Rusia, Armenia, Palestina şi Sudan au primit cheile simbolicede la apartamentele reconstruite în Mereni, localitate situată în apropiere de capitala Chişinău. A doua clădire ruinată, din satul Răzeni, raionul Ioloveni, care a fost reconstruită de UNHCR, urnează să fie transmisă în folosinţă luna viitoare.

Refugiaţii care vor primi apartamente noi au fost selectaţi minuţios de către o echipă multifuncţională, formată din reprezentanţi a Direcţiei Refugiaţi, Biroul Migraţie şi Azil, UNHCR si ONG-uri partenere. Refugiaţii selectaţi dispun de aptitudini de care ar putea beneficia pe viitor comunităţile lor gazdă.

Conform unui acord semnat cu autorităţile locale, beneficiarii de apartamente vor avea grija de întreţinerea apartamentelor, şi vor fi responsabili pentru plata serviciilor comunale, însă vor fi scutiţi de plata chiriei pe o perioadă de cinci ani. După cinci ani se presupune că ei îşi vor cumpăra apartamentele proprii, astfel încît apartamentele renovate de UNHCR, să fie date altor refugiaţi ce au nevoie de adăpost. 

“UNHCR este recunoscător Uniunii Europe pentru susţinere şi speră că guvernul va fi disponibil să ofere pe viitor mai multă asistenţă pentru refugiaţi pentru a-i ajuta să se integreze aici în Moldova,” a declarat Reprezentantul UNHCR Kessler.

UNHCR susţine Guvernul Republicii Moldova în vederea asigurării cadrului legal şi procedural necesar pentru oferirea ajutorului necesar refugiaţilor şi altor persoane care necesită protecţie internaţională, în conformitate cu standardele internaţionale şi pentru a stabili, de asemenea, mecanismele de promovare a integrării acestora, sau cum ar fi această iniţiativă de a le oferi cazare.

În cadrul Proiectului UE/UNHCR de Integrare Locală, UNHCR de asemenea a reconstruit aripa finală a Centrului de Cazare Temporară pentru Solicitanţi de Azil, cu o capacitate de a găzdui pînă la 220 de persoane.  

Refugiaţii vulnerabili (care locuiesc în Chişinău, Briceni, Cimişlia, Criuleni, Rîbniţa şi Tiraspol) au beneficiat de granturi în formă de bunuri, în cadrul proiectului, ce includ mărfuri de uz casnic (aragaze, frigidere, radiatoare, cazane, etc) pentru a asigura standardele de bază de trai. În cadrul programului pilot, 19 familii ale refugiaţilor, selectate minuţios (care locuiesc în Bender, Briceni şi Cimişlia) au primit granturi pentru a începe un business mic în sumă de pînă la €2,000 pentru a-i ajuta să devină de sinestătători. 

Refugiaţii de asemenea au primit asistenţă pentru a se integra mai bine în comunitatea gazdă, inclusiv prezentări privind orientarea culturală, călătorii în teren şi participarea la sărbătorile naţionale; asistenţă juridică privind drepturile sociale şi economice, asistenţă psihologică şi consiliere privind angajarea în cîmpul muncii. Mai mult de 220 de persoane au beneficiat de asistenţă socială, medicală şi de instruire. 

Cursurile de limbă română organizate cu suportul ULIM şi a Universităţii “Ion Creangă” au fost implementate şi au fost amenajate două laboratoare cu echipament specializat pentru însuşirea limbii. Au fost organizate vizite de studiu pentru constituirea capacităţii pentru reprezentanţii guvernului (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei) şi societatea civilă ONG-uri.     

Uniunea Europeană a contribuit cu 80 procente finanţare din suma totală de €554,963 a Proiectului de Integrare Locală, iar restul 20 procente, au fost oferite de UNHCR. Proiectul de Integrare locală cu o durată de doi ani şi prevăzut pentru Republica Moldova are drept scop îmbunătăţirea perspectivelor de integrare a refugiaţilor în Republica Moldova conform obligaţiilor în cadrul Convenţiei prinvind statutul refugiaţilor din 1951.  

Read more »

Alexei ROIBU: „Eu nu vreau să fiu omul, care să folosească acest pămînt sfînt pentru lucruri urîte.”

Interviu cu dl Alexei ROIBU, Ministrul Afacerilor Interne

Deşi are o statură impunătoare şi o funcție ce-l detaşează din rîndul oamenii simpli, Alexei Roibu a fost persoana care a detensionat atmosfera ce plutea în jurul vizitei sale la Cahul şi a reuşit să-i facă pe cei prezenți să se simtă bine. Cu un fin simț al umorului şi cu o fel aparte de a sfărîma barierele de comunicare, Ministrul MAI a lăsat o amintire plăcută în cartea de oaspeți a raionului Cahul şi o imagine bună a instituției pe care o conduce.

Anna Hodinitu: Dle ministru, ne puteți oferi o imagine de ansamblu a raionului Cahul de la „înălțime”, poate chiar şi în comparație cu alte raioane?

Alexei Roibu: Privitor la activitatea Comisariatului de Poliție în raionul Cahul, după cum am fost informat de către şeful Departamentului de Poliție, mari probleme nu sunt – nu sunt crime care nu au fost descoperite, nu sunt alte competențe în care el nu s-ar isprăvi persoanele responsabile. Am aplicat o nouă metodologie de apreciere a activității polițiştilor, adică, activitatea de bază a polițistului nu se caracterizează prin procentajul infracțiunilor descoperite, dar prin starea de lucruri în raion şi prin imaginea pe care o are Poliția în fața cetățenilor. De aceea nu mă voi referi la procentajul comparativ cu alte raioane.

Aş vrea ca data viitoare cînd voi veni, să-mi spuneți dvs. care este procentul de încredere al cetățenilor în poliția din Cahul şi dacă îmi veți spune că este mai mare ca la biserică - le dau grade, le dau ce vreți. Dar ceea ce am văzut astăzi în relațiile cu cetățeanul… sunt multe rezerve atît în privinţa aprecierilor, cît şi în atitudinea de zi cu zi. Eu mereu repet că Poliția trebuie să fie alături de cetățeanul simplu, să fie înţeleagă problemele omului şi împreună să depăşească obstacolele cu care se confrunt. Dar pentru aceasta este nevoie, în primul rînd, de o atitudine omenească, omenoasă şi grijulie...

A.H.: Nu este un secret pentru nimeni faptul că instituția pe care o conduceți se confruntă cu o criză de iamgine. Ce măsuri întreprindeți la nivel național în scopul reabilitării imaginii anumitor servicii ale organelor ocrotirii normelor de drept?

A.R.: După părerea mea, criza aceasta de imagine există fiind că o perioadă de timp poliția a uitat de grijile cetățeanului şi poate că nu sunt ei atît de vinovați, cît faptul că, ca urmare a unor indicaţii, au fost orientați mai puțin spre grijile cetățenilor, uitîndu-se de faptul că anume cetățeanul le plăteşte salariile. Indicațiile unor persoane sus-puse, uneori nu tocmai inspirate şi corecte, la un moment dat i-a plasat pe colaboratorii noştri față în față cu cetățeanul, chiar într-o ipostază de confruntare. Astăzi încercăm să pătrundem adînc în adevăratele probleme ale cetățenilor. Criza de imagine este o problemă pe care noi vrem s-o rezolvăm cît se poate de repede. Un pas important în acest scop este adoptarea unor acte juridice – legislative şi hotărîri de guvern care deja sunt aplicate drept reforme ale instituţiei noastre şi pe verticală, şi pe orizontală.

A.H.: Referitor la reforme, vorbiți-ne pe scurt despre modul în care decurge acest proces de restructurare în cadrul MAI, aveți de luptat cu o mentalitate învechită în cadrul instituției?

A.R.: Acest fenomen al mentalităţii învechite a mai dispărut, odată cu reformele care au avut loc şi continuă în Republica Moldova şi au coincis şi cu reformele MAI. Dar au fost şi unii funcţionari care erau siguri de funcţionalitatea sistemului vechi şi care se opuneau într-o formă sau alta schimbărilor, de fapt avînd grijă mai mult de confortul personal. Mulți dintre ei au ieşit la pensie, dar au rămas o echipă de angajați care doresc într-adevăr schimbări în cadrul sistemului MAI. Cu părere de rău dintre toate organele ocrotirii normelor de drept cel mai mic salariu este al Poliției. Eu sunt bucuros să vă informez că noi acum nu ne confruntăm cu o criză de mentalitate în MAI. Noi, polițiştii avem o dorință - să recăpătăm încrederea cetățeanului. Eu nu vreau să fiu omul care să folosească acest pămînt sfînt pentru lucruri urîte. Vor mai fi multe schimbări pe care o să le simțiți. Parte a reformei ţine şi de demilitarizarea insituţiei noastre.

A.H.: În mentalitatea colectivă s-a creat un stereotip, care clasifică organele de drept ca fiind mai mult un mecanism de sancționare a societății.

A.R.: Aş vrea să spun că MAI nu este doar Poliția, de aceea cînd se vorbeşte despre MAI ca despre un organ de represiune şi sancțiune cred că e o greşit; eu l-aş aprecia mai mult ca pe un organ de acordare a serviciilor cetățenilor, fiindcă avem mult mai multe competențe de acordare a serviciilor şi de rezolvare a problemelor, decît de sancționare. Privitor la noţiunea represie… Nu e cuvîntul cel mai potrivit, pentru că în cadrul departamentului de Poliție se duce cont de respectarea legislaţiei în vigoare, însă cînd vine vorba de persoanele certate cu legea, atitudinea trebuie şi este corespunzătoare.

Nu ştiu din ce considerente unele persoane consideră că poliția trebuie să stea cu ochii pe societate, comunitate şi să vegheze orice mişcare a omului. Nu, nu este corect. Poliția trebuie să fie alături de societate, pentru că este parte a acesteia, iar competențele sale ţin nu doar de lupta cu criminalitatea, ci, întîi de toate, de apărarea drepturilor omului. Sunt mult mai mulți oameni care au nevoie să fie apărați, decît criminali de care trebuie să ne ocupăm.

A.H.: Care ar fi mesajul pentru cetățenii ce aşteaptă nerăbdători reacția Dvs. referitor la realitățile legate de relația cu structurile MAI, cu care se confruntă ocazional?

A.R.: Deşi nu este de competența mea să transmit mesaje cetățenilor, deoarece mesajul meu este pentru colaboratorii MAI, totuşi aş vrea să-i informez că am să cer în continuare ca angații să fie mai atenți faţă de cetățeni. Întîlnirile de azi mi-au demonstrat că oamenii au probleme, iar aceste probleme, cu părere de rău, nu ştiu din care considerente, rămîn încă nerezolvate. Tot ceea ce am discutat astăzi cu cetățenii, sunt probleme care se pot rezolva aici, pe loc şi nu trebuie intervenția ministrului - aceasta ține de organizarea muncii şi responsabilitatea colaboratorilor. Cred că după vizita mea va fi acordată mai multă atenție doleanțelor cetățenilor. Prin aceasta vom demonstra că ținem cu adevărat la imaginea poliției.

Pentru Refugium:

Anna Hodinitu

Read more »

Salim ar vrea să rămînă în Moldova, dar crede că nu prea are aici perspective. El spune că doreşte să plece cît mai degrabă în altă ţară din Europa.

Mohammad Salim, originar din Afganistan, Kabull, şi-a părăsit ţara mai bine de un an.

De mic copil îşi dorea să călătorească prin Europa. M-a uimit puterea de viaţă a acestui tînăr refugiat, de aceea îi ascultam povestea tăcută. Pentru un moment îmi veni ideea de a-i face o propunere – să vină la noi în grupul academic de la Jurnalism, să-şi spună păţaniile. Dar am renunţat – astfel procedezi deseori, cînd nu sunt hotărîtă, zic “am s-o fac altădată”, totu-i înainte. Şi nu mai fac. De astă dată, însă, am să-mi ating scopul. Dar, deocamdată, scriu acest articol pentru a-l face public cititotilor blogului Societăţii pentru Refugiaţi http://societateapentrurefugiati.blogspot.com/, adică pentru dumneavoastră. 

A trecut prin toate anotimpurile – iarnă, primăvară, vară, toamnă – de cînd a venit Salim în Moldova. Practic e o nimică toată, dar a dovedit să ne îndrăgească. Şi asta mă bucură, zice el, practic mă simt integrat, ori, cum se mai spune la moldoveni “sunt al casei”. Moldova este nu doar bogată, dar şi cu oameni înţelegători; aici mă simt în Europa, e bine aici, dar… zice meditînd afganezul, terminînd în suspans.

Ce înseamnă dar… ce-o fi vrut să-mi spună şi a renunţat. Trebuie să-l descos – îmi zic şi din nou ezit – am să reuşesc, abia am început discuţia, mă consolez.

Sunt tănăr şi mă descurc cumva – cîştig unde este posibil, primesc ajutoare umanitare din partea unor organizaţii internaţionale; de fapt, noi, refugiaţii, mai toţi beneficiem de asemenea ajutoare, fie haine, fie produse alimentare, dar nu vreau să mă obişnuiesc cu această stare de lucruri de a fi mereu în postura de a fi ajutat; vreau să-mi cîştig singur pentru existenţă – se destăinuie băiatul.

La moment stă într-un apartament din Sectorul Buiucani. Spune că îşi doreşte foarte mult să lucreze, dar din păcate nu găseşte nimic ce i s-ar potrivi. Cu această problemă se confruntă şi „ai noştri” îi zic. Mda, ştiu, e greu fără de salariu. E greu şi în Moldova şi pentru moldoveni e greu... – ne compătimeşte refugiatul.

Povestindu-şi istoria, Salim spune că în Kabull locuia împreună cu verişorul său care era jurnalist. Păi iată, verişorul meu jurnalist, îmi dă el cîteva detalii, a făcut nişte fotografii pe care nu ştiu dacă trebuia să le facă şi din acest motiv a fost omorît. E grea şi periculoasă munca voastră de jurnalist. Să fii atentă, mă sfătuie, dar cred că ştii tu – vă învaţă la facultate, poate, chestrii din astea...

Crezînd că în afacerea vărului său este implicat şi el, oamenii din acele fotografii urmau să-l omoare şi pe Salim. Cînd a aflat tata de una ca asta, de unde a avut, de unde n-a avut, le-a plătit 50.000$ celor cu pricina pentru ca să mă lase în viaţă şi să-mi dea voie să plec din ţară.

Uite aşa, tata, practic, mi-a dăruit viaţa a doua oară.

Apoi a urmat un drum lung şi nesigur, dar, ce e mai straşnic, fără a-i şti sfîrşitul – ...unde am să ajung, cu cine am să mă întîlnesc mîine, cine o să mai ameninţe şi cum să împart banii ca să-mi ajungă pănă la acel capăt de drum...

Care? Unde? Pănă cînd? – acestea sunt întrebările la care nu poate găsi răspuns omul aflat în pribegie. Din Kabul am plecat la Dubai, după care la Moscova, apoi în Ucraina, urmînd să ajung, în sfărşit, şi în Moldova.

Salim ar vrea să rămînă în Moldova, dar crede că nu prea are aici perspective. El spune că doreşte să plece cît mai degrabă în altă ţară din Europa. Problema cea mai mare este că nu se poate întreţine. Chiar şi acum părinţii mă întreţin, îmi trimit bani prin bancă, zice Salim. Ţin legătura cu părinţii, dar apelurile sunt costisitoare.

 

Salim încearcă să fie optimist. Salim speră să-şi găsească un loc de muncă.

Lui Salim îi place de Moldova, dar crede că o să poată să plece în altă ţară.

Diana Obreja,

Studentă-jurnalistă,

ULIM

Read more »

Stabiliţi obiective şi urmaţile – povestea El Safi Bayan Maksed privind integrarea

El Safi Bayan Maksed este o refugiată din Irak care, în ciuda multor dificultăţi, şi-a găsit locul în societatea Ucraniană.

El Safi Bayan Maksed Salekh a ajuns în Ucraina cu aproximativ 5 ani în urmă. Familia ei s-a stabilit în Harkov. În 2006 soţul ei a murit într-un accident rutier. Revenirea în ţara natală era imposibilă din cauza războiului civil violent de acolo. El Safi este traducător de profesie. La acel moment să fii traducător în Irak era destul de periculos. El Safi şi-a luat inima în dinţi şi a decis să înceapă o viaţă nouă în Ucraina. Pentru a face acest lucru, în primul rînd ea trebuia să obţină statutul de refugiat şi să găsească un loc de muncă.

El Safi nu a lăsat să crească iarbă sub picioare. Ea a lucrat ca profesor particular de limbă rusă pentru studenţii cursului de bază şi a lucrat de asemenea într-un magazin. După obţinerea statutului de refugiat în 2009, a propus prietenilor săi să deschidă un birou de traduceri/interpretări şi, în ciuda greutăţilor, ea a reuşit în octombrie 2009 să înregistreze întreprinderea sa. Lucrurile nu au mers atît de bine de la început. El Safi a constatat că este greu să stabileşti relaţii cu universităţile din Ucraina. Însă, treptat lucrurile s-au schimbat. În cadrul Companiei sale, El Safi prestează servicii pentru pregătirea documentelor pentru studenţii străini care doresc să studieze în universităţile din Ucraina; interpretarea şi traducerea documentelor necesare pentru admiterea în instituţiile de învăţămînt superior. Mai mult, compania îndeplineşte şi comenzi ca imprimarea documentelor, fotografiilor, scanarea documentelor; oferă consultaţii din sfera învăţămîntului superior din Ucraina.

În 2010, în cadrul proiectului „Integrarea locală a refugiaţilor în Belarus, Moldova şi Ucraina”, finanţat de UE şi implementat de UNHCR în colaborare cu partenerul de implementare – fondul de caritate regional din Harkov „Serviciul de Asistenţă Socială”, El Safi a finisat cu succes un curs de limbă ucraineană, organizat la Universitatea Naţională de Aeronautică şi a obţinut certificatul respectiv. În cadrul proiectului, pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile, El Safi a mai urmat şi un curs în Adobe Photoshop.

Ea de asemenea a beneficiat de oportunitatea de a primi grantul de integrare, în cadrul proiectului Integrare Locală finanţat de UE. Ca urmare a acestui fapt ea a reuşit să înlocuiască hard-ul şi sistemul de operare învechit din oficiul companiei cu calculatoare moderne, aparate de birou noi şi cu un dispozitiv multifuncţional (copiator, scaner şi fax - toate în unul).

În prezent El Safi este optimistă în ceea ce priveşte viitorul. Ea are multe planuri. Spre exemplu, ea intenţionează să înceapă cooperări cu instituţiile de învăţămînt superior care admit străini. Recent El Safi a lansat site-ul companiei sale http://ukr-iraq-bn.com/

Cînd mi-am fondat firma m-am confruntat cu probleme de ordin financiar. Nu erau suficienţi bani nici pentru chirie şi nici pentru cheltuielile curente. Nu aveam destule comenzi, dar eram sigură că totul urma să fie bine. În ultimii doi ani afacerea mea a prosperat şi acum mă intenţionez să-mi extind compania, spune El Safi.

Şi în final un sfat util de la El Safi pentru alţi refugiaţi care vor să se integreze în Ucraina: Fiţi sinceri cu oamenii, nu aşteptaţi ceilalţi să vă ajute, ajutaţi-vă pe voi înşivă şi ajutaţii pe ceilalţi, stabiliţi obiective şi urmaţile.

Publicat la 16 Martie 2012

http://unhcr.org.ua

Read more »

20 de ani de la aderarea R.Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

La 13 martie, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldovei, Iurie Leancă şi Coordonatorul Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la Chişinău, Kaarina Immonen au susţinut o conferinţă de presă comună. Conferinţa a fost dedicată aniversării a 20-a de la aderarea Republicii Moldova la ONU.

Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului pe care ONU îl joacă în domenii precum menţineria păcii şi securităţii internaţionale, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiului dreptului internaţional etc.

La începutul conferinţei dl Iurie Leancă a adus sincere mulţumiri ONU pentru susţinerea şi contribuirea, în această perioadă, la dezvoltarea multilaterală a Republicii Moldova. Dl Leancă a menţionat că în cei 20 de ani de relaţii între R. Moldova şi ONU, ţara noastră a fost un beneficiar net al cooperării cu această organizaţie globală. Dorim ca în următorii 10 ani să schimbăm optica acestei cooperări fără a uita de sprijinul generos venit din partea ONU.

Printre reuşitele R.Moldova în această perioadă putem enumera semnarea şi aderarea la peste 280 de acorduri internaţionale şi convenţii ONU, contribuţia Moldovei la eforturile şi operaţiunile de menţinerea păcii. Tot sub egida acestei organizaţii, în anul 2003, un grup de militari moldoveni au participat la misiunile internaţionale în Cote d’Ivoire, Liberia, Sudan, Sudanul de Sud şi Georgia.

R.Moldova este membru al Consiliului ONU penrtu Drepturile Omului. S-a menţionat faptul că în ultimii doi ani, s-a reuşit să se intensifice schimburile şi colaborarea la nivel înalt între R. Moldova şi diverse instituţii ale ONU, de o manieră mai dinamică şi mai intensă.

Reamintim că în data de 10 februarie curent, Guvernul R.Moldova şi ONU au semnat un program de dezvoltare şi asistenţă în valoare de 217 mln. de dolari SUA pentru anii 2013-2017. Suma s-a dublat, ţinînd cont că pentru anii 2007-12 au fost investiţi doar 100 milioane de dolari.

Reprezentantul ONU, Karina Immonen a subliniat că ţara noastră a reuşit în aceşti ani să progreseze în mai multe direcţii. Pentru a susţine mai intens Moldova, Naţiunile Unite de la bun început a atras mai aproape parteneriatele ONU internaţionale pentru a îmbunătăţi viaţa poporului moldovean şi pentru a ajuta Guvernul în realizarea obiectivelor de dezvoltare.

Înaltul reprezentant a menţionat că acţiunile ONU s-au extins de-a lungul anilor de la suport electoral, abilitarea femeilor, servicii în sănătate, educaţie, pînă la înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, crearea parteneriatelor din sectorul privat, promovarea justiţie şi a 

drepturilor omului. 

În cadrul conferinţei s-a anunţat şi lansarea unei publicaţii cu genericul Republica Moldova, două decenii în marea familie a Naţiunilor Unite dedicată acestei aniversări. Publicaţia are drept scop informarea cetăţenilor despre preocupările R.Moldovei pe plan extern, gestionarea banilor contribuabililor, sprijinul şi asistenţa de care beneficiază ţara noasrtă.

Reamintim că R.Moldova a devenit membru al ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei.

Cristina BRUMA,

student-jurnalist,

ULIM

Read more »

Press conference dedicated to the 20th anniversary of Moldova's membership in the UN

Chisinau, March 13, 2012

 Kaarina Immonen, United Nations Resident Coordinator, and Iurie Leanca, Deputy Prime Minister, Minister of Foreign Affairs and European Integration, briefed media about two decades of cooperation between the Republic of Moldova and the United Nations in a press conference dedicated to the 20th anniversary of Moldova’s membership in the UN (March 2, 1992). 

“We have worked closely with our national partners to ensure a better life for the Moldovan people and help the country fulfil its development goals. Our assistance has expanded over years to cover a wide range of activities – from electoral support, empowering women, health and education services to addressing the consequences of natural disasters, creating partnerships with the private sector, and promoting justice and human rights for everyone in Moldova. The UN has a key role in helping Moldova deliver on its ambitions towards European integration”, said Kaarina Immonen.

Iurie Leanca, Minister of Foreign Affairs and European Integration, thanked the UN for its continuous support to the country’s development agenda, highlighting the new UN-Moldova Partnership Framework which envisages doubling UN’s support during 2013-2017 up to $ 200 million for areas pertaining to democratic governance, justice and human rights, equitable human development and social inclusion, and environment.

On this occasion, the publication „Republic of Moldova: Two Decades in the Large United Nations Family”, developed by the Ministry of Foreign Affairs and European Integration, with UN’s support was presented. 

 SURSA: http://www.un.md

Read more »

Ziua de 8 martie serbată de către femeiele refugiate

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi (CCR) şi Ave Copiii (AV), organizaţii non-guvernamentale, parteneri de implementare ai Reprezentanţei Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Moldova, au organizat, pentru beneficiarele lor, o adevărată sărbătoare. Numerele artistice, prezentate, în special de bărbaţi, au fost susţinute şi prin concursul direct al domnişoarelor şi doamnelor refugiate, care au fost întîlnite cu buchete de flori şi cadouri.

Menţionînd faptul că această ZI a devenit o frumoasă tradiţie pentru organizatori şi beneficiarele UNHCR, Djavid Paknehad, Directorul CCR, a felicitat toată partea feminină cu prilejul minunatei sărbători: ”Să fiţi iubite, dorite, respectate şi mereu în frunte! Toate împlinirile şi realizările frumoase de pînă acum să vă fie de bun augur, iar zîmbetele şi spiritul acestei sărbători să vă însoţească pretutindeni. Primăvara mult-aşteptată să vă aducă iubire şi să vă inunde sufletul cu parfumul tuturor florilor sale!”  

 

La manifestare a fost prezent şi Peter Kessler, Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi în Moldova, care a adresat cuvinte de felicitare tuturor femeilor prezente, menţionînd că pentru a elogia femeia nu e de ajuns doar o zi în an. Trebuie să îi mulţumim mereu, deoarece ea ne construieşte viitorul… Vă mulţumim pentru contribuţia Dvs. la menţinerea căldurii şi dezvoltarea atît a familiilor Dvs., cît şi a întregii societăţi – am mai menţionat Kessler.

În cadrul festivităţii au fost anunţate rezultatele concursului CEL MAI FRUMOS MĂRŢIŞOR în care au fost antrenaţi copiii din familiile refugiate în R.Moldova, iar învingătorii s-au ales cu cadouri originale şi, desiguri, multe ciocolate. 

De remarcat şi prezenţa micii dansatoare Alvina, care a venit, ca de obicei, cu un dans indian ritmat; poezia ”Mama” de Grigore Vieru a fost recitată de Svetlana, elevă în clasa întîi; iar pentru toate doamnele şi domnişoarele din sală au evoluat cu un dans african tinerii Gudvin şi Chenet din Nigeria.

Sărbătoarea a continuat cu interpretarea şi recitarea a numeroase cîntece, poezii şi dansuri naţionale pe care copiii le-au pregătit pentru mamele lor dragi, astfel exprimîndu-şi mulţumirea pentru grija care le-o poartă..

În anul 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluţie Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internaţional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărîtă încă din 1910, de Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial Adunarea Generală a ONU a fixat data de 8 martie Ziua Internaţională a Femeii. Următorul pas în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internaţional al Femeilor şi declararea perioadei 1976 - 1985 ca Deceniu ONU pentru condiţia femeii.

Mariana Răileanu, Cristina Evtodii,
Marin Mardari, studenţi-jurnalişti,

ULIM

 

 

Read more »