Thanks to the experience achieved, through participation in seminars and trainings, I transmit the gathered knowledge

Interview with Mrs. Doina Ioana Străistean, lawyer at BAA “Panţîru şi Străisteanu”, expert in Human Rights

Cor.: Mrs. Străisteanu, you are expert in human rights, with a considerable practice in the field of defending human rights, including discrimination and nondiscrimination; Please tell us which are the most important aspects of this domain?

Mrs. Străisteanu: yes I acting for many years as a trainer in Human Rights and I have participated in various seminars and trainings on discrimination and human rights that is why I can say that the problem is well known by me including the practical perspective. The most important and most frequent cases of discrimination are: sexual orientation, race, religion and disabilities.

How often are organized such trainings in Moldova?

Trainings themed systematic nondiscrimination, organized by IDOM (Institute for Human Rights in Moldova), in a project funded by the Global Fund, coordinated by Doina Munteanu. In this project were organized two trainings in each month, focused on nondiscrimination of patients infected with HIV, tuberculosis, AIDS, etc. Lawyers Law Center organized three trainings, which took place in September in Bălţi, and in October and November – in Chisinau.

Why exactly the discrimination problem has attracted your interest?

I specialize in problems related to the security and law supremacy, civil and political rights; I have represented victims of torture, Corsacov cause. Moldova decision of 6 April 2006 on the recognition of the falakka procedure, first conviction at the European Court on torture, but nondiscrimination tangentially appears in many cases of criminal nature. The attitude towards the victims of domestic violence, retrieved now in Moldova at the Prosecution and Ministry of Labor and Social Protection, which consider the women guilty, because she don’t fulfill her duties and thus cause them man to violence.  I have ten years of practice in the field, which is why through files, seminars and trainings I try to give the achieved practice to my colleagues.

Where a person who feels discriminated can address?

In the first place the person should seek legal advice from a lawyer which works in the field. Unfortunately very few lawyers are trained in the nondiscrimination problem. The Nondiscrimination Coalition has a hotline where concerned person can address, and then cases are reviewed by lawyers.

Knowing that you have a working practice abroad and you know cases of women harassment, please tell us whether women abroad are more open to receive legal assistance in such cases, because it is well known that in Moldova still exist shy and fear to seek such help?

Taking about matrimonial rape, we have two cases at the Court against United Kingdom, where the Court said that the woman has the same rights as man. The West and the United States have been worked hardly on this aspect; the starting point was to analyze the state and socio – psychological attitude of the women subjected to violence. In our country situation is different – it goes on concrete evidence, such as marks on the victim’s body, torn clothes or biological samples, without being considerate the psychological state.

During the training you spoke about the action calling into Court of the X person for the discriminatory declaration that he did in a press conference. Do you consider that the journalists that have mediated the event should have omitted certain expressions that have caused the frustration of the concerned ethnics? 

Journalist should omit some phrases said by some speakers, because they incite xenophobia, racism and are offensive. The case which you mentioned, which was sued by the representatives of the concerned ethnics, it is a simple example in this context. When you are interviewing this gentleman, being journalist, you should cover or omit some phrases or words, because it is a disturbing declaration with racist meanings. Exactly this issue was discussed in the discussion in the training “Ethical norms in writing and documentation of articles about the situation, rights of disadvantaged persons and those from minority groups” organized by the Independent Pres Association (IPA), within the project “Dissemination of good practices of mediation of the discriminating phenomenon”, implemented by IPA and funded by the UN High Commissioner for Human Rights (UNHCHR), organized for journalists.

For conformities,

Adriana MARTÎNIUC,

Student –journalist,

ULIM

Aspects from the training

NONDISCRIMINATION,

INTERNATIONAL AND NATIONAL LEGAL ASPECTS, ECHR JURISPRUDENCE AND NATIONAL JURISPRUDENCE IN THE FIELD,

Organized on 18 November, current, by the Layers Law Center in collaboration with the

The Council of Lawyers Union in Republic of Moldova

and with the support

United Nations Development Programme (UNPD)   

Read more »

Datorită experinţei acumilate, prin participarea la seminare şi training-uri, transmit colegilor cunoştinţele acumulate

Interviu realizat cu Dna Doina Ioana Străisteanu. avocată BAA “Panţîru şi Stăisteanu”, expert în Drepturile Omului.

Cor.: Dna Străisteanu, sunteţi expertă în Drepturile Omului, cu o practică apreciabilă în domeniul apărării drepturilor omului, inclusiv si ne/discriminarea; Vă rog să ne spuneţi care sunt cele mai importante aspectele ale acestui domeniu?

Dna Străisteanu: Da, activez de mulţi ani în calitate de Formator în Drepturile Omului şi particip la diverse seminare si training-uri cu privire la discriminare şi drepturile omunlui, de aceea pot să zic că problema îmi este cunoscută inclusiv din perspectiva practică. Cele mai importante şi mai des întîlnite cazuri de discriminare sunt: orientarea sexuală, rasă, religie si dizabilităţi.

Cît de des sunt organizate asemenea training-uri în Moldova?

Training-uri cu tematica privind nedescriminarea sistematică, au organizat IDOM (Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova), în cadrul unui proiect finaţat de Fondul Global, coordonatorul căruia este Doina Munteanu. În cadrul proiectului s-au organizat training-uri a cîte două în fiecare lună, axate pe nedescriminarea bolnavilor infectaţi cu HIV, tuberculoză, SIDA, etc. Centru de Drept al Avocatilor au organizat trei traning-uri, acesta care au avut loc în lunile septembrie, la Bălţi, şi octombrie şi noiembrie - la Chişinău.

De ce tocmai problema discriminării v-au trezit interes?

Sunt specialistă în probleme ce ţin de securitatea şi supremaţia legii, drepturi civile şi politice, am reprezentat victime ale torturii, cauza Corsacov. Moldova hotărîrea din 6 aprilie 2006 privind recunoaşterea procedurii de falakka, prima condamnare la Curtea Europeană privind tortura, dar nediscriminarea apare tangenţial la foarte multe cazuri de ordin penal. Atitudinea faţă de victimele violenţei domestice, regăsită acum şi în Republica Moldova la Procuratură şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, 

care consideră că femeia este vinovată, pentru că nu-şi îndeplineşte obligaţiile şi astfel provoacă bărbatul la violenţă. Am zece ani de experinţă practică în domeniu, de aceea prin dosare, seminare şi training-uri încerc să redau colegilor practica acumulată.

Unde trebuie să se adreseze o persoană ce se simte discriminată?

În primul rînd să caute consiliere juridică în persoana unui avocat care lucrează în domeniu, pentru un sfat calificat. Din păcate sunt foarte puţini avocaţi instruiţi în problematica nediscriminarii.

Coaliţia de Nediscriminare are o linie fierbinte unde persoanele în cauză se pot adresa, ca apoi cazurile să fie examinate de avocaţi.

Ştiind că aveţi o practica de muncă peste horare şi cunoaşteţi cazuri de hărţuire a femeilor, Vă rog să ne spuneţi dacă sunt mai deschise femeile de peste hotare pentru primirea asistenţei juridice în asemenea cazuri, căci este cunoscut faptul că în Moldova încă mai există sfială şi frica de a apela la un asemenea ajutor?

Vorbind despre violul matrimonial, avem doua cazuri la Curte împotriva Marii Britaniei, unde Curtea a declarat că femeia are aceleaşi drepturi ca şi bărbatul. În Occident şi în Statele Unite s-a lucrat foarte mult asupra acestui aspect; punctul de pornire a fost analiza stării şi atitudinea social-psihologică a femeilor supuse violenţei. La noi situaţia este diferită - se merge pe probe concrete, cum ar fi urmele pe corpul victimei, hainele rupte sau probe biologice, fără să fie luată în considerare starea psihologică.

În cadrul training-ului aţi vorbit de acţiunea de chemare în judecata a persoanei X pentru declaraţia discriminatoare pe care a facut-o în cadrul unei conferinţe de presă. Consideraţi că jurnaliştii care au mediatizat evenimentul trebuiau să omită anumite experesii care au şi provocat nemulţumirea etniei vizate?

Jurnaliştii trebuie să omită unele fraze spuse de unii interlocutori, pentru că incită la xenofobie, rasism şi sunt ofensatoare. Cazul despre care aţi amintit, care a fost dat în judecata de reprezentanţii etniei vizate, este un simplu exemplu în acest context. În momentul în care i-ai interviu de la acest domn, fiind jurnalist, trebuie să acoperi sau să omiţi unele fraze sau cuvinte, deoarece este o declaraţie supărătoare şi cu tentă rasistă. Anume această temă a fost pusă în discuţie în cadrul training-ului „Normele etice în scrierea şi documentarea articolelor despre situaţia, drepturile persoanelor defavorizate şi a celor din grupurile minoritare” organizat de Asociaţia Presei Independente, în cadrul proiectului „Diseminarea bunelor practici de mediatizare a fenomenului discriminării”, implementat de API şi finanţat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), organizat pentru jurnalişti.

Pentru conformitate,

Adriana MARTÎNIUC,

studentă-jurnalistă,

ULIM

Aspecte de la training-ul  

NEDISCRIMINAREA. 

ASPECTE JURIDICE INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE. JURISPRUDENŢA CEDO ŞI JURISPRUDENŢA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIU,

Organizat pe data de 18 noiembrie, curent, de  

Centrul de Drept al Avocaţilor în colaborare cu  

Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova  

şi cu sprijinul 

  Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Read more »

THE SECRETARY-GENERAL MESSAGE ON INTERNATIONAL DAY OF TOLERANCE

16 November 2011

This is a period in which the old world is slowly but irreversibly changing and the

contours of a new one are just beginning to take shape. Traditional institutions are being

challenged. Budgets are being squeezed. Families are being stressed. All of this flux

and churning creates enormous anxiety.

At times of change, we must stay true to the ideals and principles that are at the heart of

the United Nations Charter and the Universal Declaration of Human Rights. Among

those core values is tolerance. Our practice of tolerance must mean more than peaceful

coexistence, crucial as that is. It must be an active understanding fostered through

dialogue and positive engagement with others.

This is especially critical in combating the discrimination that causes so much

divisiveness, destruction and death. We all have a responsibility to protect those

vulnerable to discrimination, whether based on race, religion, nationality, language,

gender, sexual orientation or other factors. Practicing tolerance can serve as the antidote

to prejudice and hatred.

UNESCO plays a special role in fostering active tolerance by promoting quality

education for all girls and boys; advancing a free and pluralistic media, including on the

Internet; and protecting cultural heritage and nurturing respect for cultural diversity.

As we face the complex and global challenges of our times, the United Nations will

continue to work for mutual understanding among peoples and countries, a bedrock need

in an interconnected world. As we mark this international day, let us remember that

active tolerance begins with each of us, every day.

Read more »

Sîrba moldovenească jucată şi la Londra

În calitate de membră a Consiliului de conducere a Comunităţii Moldovenilor din Elveţia, în repetate rînduri am avut prilejul de a mă afla printre moldovenii din Regatul Unit şi chiar am participat la Festivalul organizat de concetăţenii noştri la 29 octombrie, curent, la Londra. Acest eveniment a fost organizat de asociaţia moldo-britanică Vatra în colaborare cu misiunea diplomatică a Republicii Moldova din Marea Britanie.

 

Asociaţia Vatra este creată de un grup de entuziaşti originari din R.Moldova şi are caracter voluntar – adică este dechisă pentru toţi doritorii şi iubitorii de neam şi de frumoasele noastre tradiţii şi obiceiuri. La momentul de faţă aceasta întruneşte circa 15 membri, ne-a relatat dna Tamara Şchiopu, Preşedinta asociaţiei. Proiectele acestui grup, deocamdată, nu tocmai numeros, sunt grandioase – au o puternică voinţă de a organiza cît mai des şi cît mai diverse manifestări culturale, pentru a păstra şi promova tradiţiile moldovenilor şi, mai cu seamă, pentru a le tansmite, anume aşa cum le-au deprins de la generaţiile premergătoare, urmaşilor lor.

În incinta bisericii, unde s-a desfasurat Festivalul La Vatra neamului, a fost organizată şi o frumoasă expozitie din obiecte vechi aduse din Moldova: prosoape, covoare, oale, ulcioare, costume nationale etc. Face de menţionat şi caracterul umanitar al tombolei organizată cu scopul ajutorării financiare a cîtorva  studenţi orfani care studiază la instituţiile de învăţămînt din Moldova.

Conaţionalii noştri au creat o adevărată atmosferă de nuntă la care, fireşte, n-au lipsit nici bucatele naţionale - sarmale, plăcinte, cîrnaciori; atmosfera agreabilă şi veselă, dar vinul roşu care imbelsugat masa. Îmbrăcaţi în haine naţionale, moldovenii noştri au şi încins sîrba moldovenească în care s-au avîntat şi oaspeţii care, de rînd cu ai nostri au dansat sîrba ca la ei/noi acasă.

Cei care au încununat bucuria acestei minunate zile, au fost: celebra cîntăreata Geta Burlacu, fraţii Ovidiu şi Sorin Negrea şi formaţia Călătorul. Aceştia au surprins atît publicul moldovean cît şi pe cel britanic cu faimoasele cîntări lăutăreşti din diferite regiuni ale Moldovei. În micile pauze, Geta ne-a mai amintit că muzica populară moldovenească are o sete şi dor de casă, face moldovenii noştri să fie cu sufletul mai aproape de ţară, să simtă bucuria de a se revedea la asemenea evenimente, iar diaspora să devină o familie mare şi pentru toţi cei plecaţi din ţară, dar şi pentru cei născuţi în străinătate. Asltfel de întruniri sunt fantastice, pentru toţi moldovenii care locuiesc în Londra şi, oriunde am pleca, să ramînem uniţi – ne-a îndemnat Geta şi a continuat că asemenea manifestări culturale sunt cu adevărat apreciate aici departe de casă şi deosebite, dar ne dau prilejul de a cultiva dorul şi dragostea de ţară pentru că păstrînd această comoară – ţara şi casa părintească - neapărat o vom transmite urmaşilor noştri.

Cultura – folclorul, tradiţiile şi obiceiurile noastre trebuie păstrate cu sfinţenie zi de zi de fiecare dintre noi; pentru că dacă nu porţi o ie sau catrinţă, nu ai un brîu, ori o pereche de opincuţe în casa ta şi, mai cu seamă, dacă nu găteşti bucate moldovenesti - o mămăliguţă, o fripturice, sărmăluţe etc.; nu asculţi muzică modovenească şi nu dansezi o horă ori sărbă, toate acestea, în scurt timp, devin istorie. Însă istoria aceasta e bine să fim noi acum şi aici, iar copii noştri să o trăiască la fel ca noi – pe viu – a concluzionat dna Tamara Şchiopu.

Acest Festival este primul organizat la Londra şi merită să aibă continuitate, astfel conaţionalii noşti vor trăi cu mai mult optimism despărţirea de ţară şi vor fi mult mai prietenoşi.

Maria Jomir

Elveţia, Geneva,

noiembrie 2011

Read more »

Moldovans, regardless the circumstances and difficulties they face are appreciated for their work.

Interview with Artur Colesnic, Moldovan migrant in Great Britain

Maria Jomir: The reason of your emigration was political, economical or personal? How hard it was to take this decision?

Artur Colesnic: The courage was great, but I didn’t have other choice – the main reason was economical. We left home to find a job and, because the Great Britain labor market is much more developed, now we are enjoy a more stable situation and better living conditions, which, unfortunately, our state cannot provide.

MJ: How you have integrated in the new country? Do you feel as a foreigner on this land?

AC:  Already less foreigner…we feel almost as at home. We integrated relatively fast and we feel very good here. And this is, probably, because we are almost always in contact with our fellow citizens.

 MJ: In which field you activate in London and what is the salary of a worker both illegally or legally? 

AC: We are working on the construction yards and we do it well, that means that we earn enough to maintain ourselves at least. The average salary is 50 pounds per day and with these financial funds we manage to maintain ourselves, but also those outside the country, I mean relatives in Moldova.

 MJ: How often do you visit your country and what changes you have noticed in the last 5 years? Which is in your opinion Moldova’s progress?  

AC: Usually we return to Moldova in summer, when we have holiday. I’ve noticed some changes – our country has evolved over time, but there is much more to work until it will get to the level of the states from Western Europe. I think that our elected officials should think more about the needs of the people they lead.

MJ: What good things you can say about the Moldovans established in London? 

AC: Together with our friends, even if in our country we didn’t knew each other, we often go to barbeque, on holidays; we feel good in this environment because we are close to each other through our culture and common traditions – Moldovan specifics makes also to bring the interest of other people from other regions of the world, but we are also interesting for Londoners. Today’s event „La vatra neamului” was a beautiful inspiration of Moldovans from here – it gathered all of us here in this evening and we feel great. These kinds of events make us, Moldovans, to be closer to our home with our souls, more friendly and sociable, and our language unites us even more – Romanian language warms and unites us.  We hope that this Festival will become a beautiful tradition.

MJ: You manifest yourselves here, somehow differently than at home?

AC: We, Moldovans, are very devoted, honest, willing and able to do different work – we adapt easily. That’s why wherever we go and whatever we do we do it good and we are appreciated. Moldovans, regardless the circumstances and difficulties they face are appreciated for their work.

For conformity:

Maria Jomir,

Switzerland, Geneva,

November 2011

Read more »

Moldovenii, indiferent de circumstanţele în care se află şi greutăţile cu care se confruntă sunt apreciaţi pentru munca lor

Interviu cu Artur Colesnic, migrant modovean în Marea Britanie.

Maria Jomir: Motivul emigrării dvs. a fost unul politic, economic sau personal? Cît de greu a fost să luati această decizie?

Artur Colesnic: Curajul a fost mare, dar nu am avut altă alegere - motivul principal a fost unul economic. Am plecat de acasă pentru a ne găsim un loc de muncă şi, pentru că piaţa muncii în Marea Britanie este mult mai dezvoltată acum ne bucurăm de o situaţie mai stabilă şi condiţii de viaţă mai bune, ceea ce, din păcate, nu ne poate oferi statul nostru.

MJ: Cum v-ati adaptat, cum v-aţi integrat în noua ţară? Vă simțiți străin pe aceste meleaguri?

AC: Deja mai puţin străin... ne simţim aproape ca la noi acasă. Ne-am integrat relativ repede şi ne simţim foarte bine. Şi asta, probabil, că suntem mereu în contact cu concetăţenii noştri.

 MJ: În ce sferă activaţi la Londra şi care este salariul unui muncitor fie la negru ori legal?

AC: Muncim pe şantierele de construcţie şi ne descurcăm bine, adică cîstigăm pentru a ne întreţine, cel puţin. Salariul mediu este de 50 lire pe zi şi cu aceste mijloace financiare reuşim să ne întreţinem noi, dar şi pe cei din tară, mă refer la rudele din Moldova.

 MJ: Cît de des mergeţi în ţară şi ce schimbări aţi remarcat în ultimii cinci ani. Care sunt progresele Moldovei după părerea dvs.?

AC: De regulă revenim în Moldova vara, atunci cînd avem vacanta. Am observat şu unele schimbări - ţara noastra a evoluat în timp spre bine, însa mai este mult de muncit pînă va ajunge la nivelul statelor din vestul Europei. Consider că aleșii noștri ar trebui să se gîndească mai mult la nevoile oamenilor pe care-i conduc.

MJ: Ce lucruri frumoase ne puteţi povesti despre moldovenii stabiliţi în Londra?

AC: Împreună cu prietenii de aici, chiar dacă în ţară nu ne cunoşteam, deseori mergem la frigărui, în zilele de odihnă; ne simţim bine în acest anturaj pentru că ne uneşte cultura şi obiceiurile comune – specificul moldovenesc face să trezim interesul şi altor persoane din alte regiuni ale lumii, dar suntem interesanţi şi pentru londonezi. Evenimentul de astăzi, festivalul „La vatra neamului” a fost o frumoasă inspiraţie a moldovenilor de aici - ne-a adunat pe toţi în acesata seară şi ne simţim minunat. Astfel de evenimente ne fac pe noi, moldovenii, să fim cu sufletul mai aproape de casă, mai prietenoşi şi sociabili, iar graiul nostru ne uneşte şi mai mult - vorba românească ne încălzeşte şi ne uneşte. Sperăm ca ecest Festival să devină o frumoasă tradiţie.

MJ: Vă manifestaţi aici, într-un fel mai deosebit, decît acasă?

AC: Noi, modovenii, suntem foarte stăruitori, oneşti, binevoitori şi suntem capabili să îndeplinim diferite munci - ne adaptăm uşor la diverse solicitări. De aceea, oriunde am merge și indiferent de serviciile pe care le prestăm ne descurcăm bine și suntem apreciați. Moldovenii, indiferent de circumstanţele şi greutăţile cu care se confruntă sunt apreciaţi pentru munca lor.

Pentru conformitate:

Maria Jomir,

Elvetia, Geneva,

noiembrie 2011

Read more »

The AVE Children NGO began the cold season with donations

On 4 November, current, at the headquarters of the nongovernmental organization Ave Children, a group of children from refugee families in Moldova, received clothes for the cold season.

Starting from 2000, the distribution of clothes packages, for children from the most vulnerable families among refugees, of humanitarian protection beneficiaries and of asylum seekers is carried out every year. Such package includes: a coat, shoes, a hat and gloves.

This year, the clothes package was received by 26 boys and girls, which remained satisfied with the new clothes provided by the Ave Children team.

Mrs. Veronica Drăgan, social assistant of Ave Children organization, directly involved in the purchasing of the clothes, said that before buying the clothes we gather information on the age, high and other physical details of the children, sometimes we take into account the children wishes about the color and the design of the clothes, but without exceeding the amount determined for every child. The total amount for this purpose it’s about 35000 lei. 

Should be mentioned the fact that children who attend the schools and kindergartens, beneficiate of full funding, within the educational institutions – the class fund, the fee for renting the books, the purchase of school supplies, the payment for food etc.

Along with their children, the parents accompanied them; they said that they are very satisfied with the help, because it exempts them from additional costs, and in this way they make savings in the family budget. 

At the question how they feel in Moldova, the group of children, who were fitting their clothes, answered that they are feeling good at school and they get along with their classmates and they wouldn’t return to their origin country because here the living conditions are much better.

We mention the fact that refugees also benefit of food packages (every 3 months), sanitary products for women and girls (every 2 months), medical and educational assistance, and extra – curricular activities.

Financier of this project is the UN High Commissioner for Refugees Representative (UNHCR) in Moldova, which, among others, has the mission to support this category of deprived persons which benefit of protection provided by the Moldovan Republic.

Daniela ŢUGULSCHI,

Diana OBREJNIC,

Students-journalists,

ULIM

Read more »

Ave Copiii începe sezonul rece cu donaţii

La 4 noiembrie, curent, la sediul organizaţiei non-guvernamentale Ave  Copiii, un grup de copii din familii refugiate în R.Moldova, au primit haine pentru sezonul rece.

Cu începere din anul 2000, distribuirea pachetelor vestimentare, pentru copiii din familiile cele mai vulnerabile din rîndul refugiaţilor, a beneficiarilor de protecţie umanitară şi a solicitanţilor de azil, se efectuiază în fiecare an. Un asemenea pachet include: o scurtă, încălţăminte, o căciulă şi mănuşi.

În acest an, de pachetul vestimentar au beneficiat 26 de băieţi şi fete, care au rămas mulţumiţi de noile haine oferite de echipa de la Ave Copiii.

Dna Veronica Drăgan, asistentă socială a organizaţiei Ave Copiii, implicată direct în procurarea hainelor, ne-a comunicat că înainte de procurarea vestimentaţiei noi adunăm informaţiile privind vîrsta, înălţimea şi alte caracterisitici ale fizicului fiecărui copil şi, uneori, ducem cont şi de unele doleanţe ale acestora în ceea ce priveşte culoarea şi modelul hainelor, dar fără a depăşi suma stabilită pentru fiecare copil. Suma totală a cheltuielilor efectuate în acest scop este de circa 35 de mii de lei.

Face de menţionat că copiii care frecventează şcolile şi grădiniţile, beneficiază şi de finanţarea completă, în cadrul instituţiilor de învăţămînt, – fondul clasei, taxa pentru arenda cărţilor, procurarea rechizitelor şcolare, achitarea bonului pentru hrană etc.

De rînd cu copiii, părinţii care şi-au însoţit odraslele, spun că sunt foarte mulţumiţi de acest ajutpr pentru că îi scutesc de unele cheltuieli suplimentare şi astfel, fac o economie în bugetul familiei.

La întrebarea cum se simt în Moldova, grupul de copii, care îşi potriveau hainele, au răspuns că se simt bine iar la şcoală se împacă cu colegii şi că nu s-ar întoarce în ţara de origine pentru că aici condiţiile de trai sunt mult mai bune.

Menţionăm şi faptul că refugiaţii mai beneficiază şi de pachete alimentare (o dată la 3 luni), produse sanitare pentru femei şi fete (o dată la 2 luni), asistenţă medicală, educaţională şi activităţi extra-curiculare.

Finanţator al acestui proiect este Reprezentanţa Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) în Moldova, care, între altele, are şi misiunea sprijinirii acestei categorii de persoane defavorizate care beneficiază de protecţia oferită de R.Moldova.

Daniela ŢUGULSCHI,

Diana OBREJNIC,

studente-jurnaliste,

ULIM

Read more »

CLOTHES FOR REFUGEE CHILDREN

On 4 November, current, in the AVE Children headquarters, were distributed winter clothes and shoes for all the children who attend kindergarten and schools from the families of asylum seekers, beneficiaries of human protection and refugees.

Mrs. Veronica Dragan, the social worker within the organization, said that these humanitarian aids are offered thanked to the support of the UNHCR Representative in Moldova, and are distributed at the beginning of the cold season. This year, of this aids have benefited 26 children from 17 families. “We take care to find out the high and foot size of every child from the families of asylum seekers, beneficiaries of humanitarian protection and refugees, to not fail with the size of the clothes and shoes.” – added Mrs. Dragan.

Children along with their parents enjoyed and remained satisfied of the help offered.  

Mrs. Yandiev, refugee, mother of four children, enjoyed very much the help. “Now, in the eve of winter, it’s a great help for us. I am raising four children and I know that they are very pleased with these clothes” – said Mrs. Yandiev

Of AVE Children NGOs activity, one of the implementation partners of the projects funded by UNHCR Representative in Moldova beneficiate both, children and adults. They have access to the specialized medical services, hospitalization and investigations; medicines, hygienically products for women and girls, immunization including vaccination. These activities assure the health of this people, for their integration into the local community are organized trips, shows, concerts etc.  

Maria Babiuc,

Student-journalist,

Read more »

Hăinuţe pentru copiii refugiaţilor

La 4 noiembrie, curent, în incinta AVE Copiii, au fost distrubuite haine şi încălţăminte de iarnă pentru toţi copiii care frecventează grădiniţa şi şcoala din familiile solicitanţilor de azil, beneficiarilor de protecţie umanitară  şi refugiaţilor.

Dna Veronica Dragan, asistentul social încadrulorganizaţiei, ne-a comunicat că aceste ajutoare umanitare sunt oferite datorită sprijinului Reprezentanţei ICNUR în Moldova, şi sunt distribuite la începutul sezonului rece. Anul acesta, de astfel de ajutoare, au beneficiat 26 copii din 17 familii.

“Avem grijă să le aflăm din timp înălţimea şi mărimea piciorului a fiecărui copil din familiile solicitanţilor de azil, beneficiarilor de protecţie umanitara  şi refugiaţilor, pentru a nu da greş cu marimea hainelor şi încălţămintei” – a mai adăugat dna Dragan. 

Copiii, de rînd cu părinţii, s-au bucurat şi-au rămas mulţumiţi  de ajutorul acordat.

DnaYandiev, refugiată, mamă a patru copii, sa bucurat foarte mult de ajutor. “Acum, în prag de iarnă, este un ajutor foarte mare pentru noi. Eu cresc patru copii şi ştiu că ei sunt foarte mulţumiţi de aceste hăinuţe” – a menţionat dnaYandiev.

În urma activităţii ONG-ului Ave Copiii, unul din partenerii de implementare a proiectelor finanţate de Reprezentanţa ICNUR în Moldova beneficiază atât copii, cât şi adulţii. Aceştia au acces la servicii de asistenţă medicală specializată, spitalizare şi investigaţii; medicamente, materiale igienice pentru femei şi fete, imunizare inclusiv vaccinare. Aceste activităţi asigură sănătatea persoanelor date, iar pentru integrarea încomunitatea locală sunt organizate excursii, spectacole, concerte etc.

Maria Babiuc,

student-jurnalist,

ULIM

Read more »