Datorită experinţei acumilate, prin participarea la seminare şi training-uri, transmit colegilor cunoştinţele acumulate

Interviu realizat cu Dna Doina Ioana Străisteanu. avocată BAA “Panţîru şi Stăisteanu”, expert în Drepturile Omului.

Cor.: Dna Străisteanu, sunteţi expertă în Drepturile Omului, cu o practică apreciabilă în domeniul apărării drepturilor omului, inclusiv si ne/discriminarea; Vă rog să ne spuneţi care sunt cele mai importante aspectele ale acestui domeniu?

Dna Străisteanu: Da, activez de mulţi ani în calitate de Formator în Drepturile Omului şi particip la diverse seminare si training-uri cu privire la discriminare şi drepturile omunlui, de aceea pot să zic că problema îmi este cunoscută inclusiv din perspectiva practică. Cele mai importante şi mai des întîlnite cazuri de discriminare sunt: orientarea sexuală, rasă, religie si dizabilităţi.

Cît de des sunt organizate asemenea training-uri în Moldova?

Training-uri cu tematica privind nedescriminarea sistematică, au organizat IDOM (Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova), în cadrul unui proiect finaţat de Fondul Global, coordonatorul căruia este Doina Munteanu. În cadrul proiectului s-au organizat training-uri a cîte două în fiecare lună, axate pe nedescriminarea bolnavilor infectaţi cu HIV, tuberculoză, SIDA, etc. Centru de Drept al Avocatilor au organizat trei traning-uri, acesta care au avut loc în lunile septembrie, la Bălţi, şi octombrie şi noiembrie - la Chişinău.

De ce tocmai problema discriminării v-au trezit interes?

Sunt specialistă în probleme ce ţin de securitatea şi supremaţia legii, drepturi civile şi politice, am reprezentat victime ale torturii, cauza Corsacov. Moldova hotărîrea din 6 aprilie 2006 privind recunoaşterea procedurii de falakka, prima condamnare la Curtea Europeană privind tortura, dar nediscriminarea apare tangenţial la foarte multe cazuri de ordin penal. Atitudinea faţă de victimele violenţei domestice, regăsită acum şi în Republica Moldova la Procuratură şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, 

care consideră că femeia este vinovată, pentru că nu-şi îndeplineşte obligaţiile şi astfel provoacă bărbatul la violenţă. Am zece ani de experinţă practică în domeniu, de aceea prin dosare, seminare şi training-uri încerc să redau colegilor practica acumulată.

Unde trebuie să se adreseze o persoană ce se simte discriminată?

În primul rînd să caute consiliere juridică în persoana unui avocat care lucrează în domeniu, pentru un sfat calificat. Din păcate sunt foarte puţini avocaţi instruiţi în problematica nediscriminarii.

Coaliţia de Nediscriminare are o linie fierbinte unde persoanele în cauză se pot adresa, ca apoi cazurile să fie examinate de avocaţi.

Ştiind că aveţi o practica de muncă peste horare şi cunoaşteţi cazuri de hărţuire a femeilor, Vă rog să ne spuneţi dacă sunt mai deschise femeile de peste hotare pentru primirea asistenţei juridice în asemenea cazuri, căci este cunoscut faptul că în Moldova încă mai există sfială şi frica de a apela la un asemenea ajutor?

Vorbind despre violul matrimonial, avem doua cazuri la Curte împotriva Marii Britaniei, unde Curtea a declarat că femeia are aceleaşi drepturi ca şi bărbatul. În Occident şi în Statele Unite s-a lucrat foarte mult asupra acestui aspect; punctul de pornire a fost analiza stării şi atitudinea social-psihologică a femeilor supuse violenţei. La noi situaţia este diferită - se merge pe probe concrete, cum ar fi urmele pe corpul victimei, hainele rupte sau probe biologice, fără să fie luată în considerare starea psihologică.

În cadrul training-ului aţi vorbit de acţiunea de chemare în judecata a persoanei X pentru declaraţia discriminatoare pe care a facut-o în cadrul unei conferinţe de presă. Consideraţi că jurnaliştii care au mediatizat evenimentul trebuiau să omită anumite experesii care au şi provocat nemulţumirea etniei vizate?

Jurnaliştii trebuie să omită unele fraze spuse de unii interlocutori, pentru că incită la xenofobie, rasism şi sunt ofensatoare. Cazul despre care aţi amintit, care a fost dat în judecata de reprezentanţii etniei vizate, este un simplu exemplu în acest context. În momentul în care i-ai interviu de la acest domn, fiind jurnalist, trebuie să acoperi sau să omiţi unele fraze sau cuvinte, deoarece este o declaraţie supărătoare şi cu tentă rasistă. Anume această temă a fost pusă în discuţie în cadrul training-ului „Normele etice în scrierea şi documentarea articolelor despre situaţia, drepturile persoanelor defavorizate şi a celor din grupurile minoritare” organizat de Asociaţia Presei Independente, în cadrul proiectului „Diseminarea bunelor practici de mediatizare a fenomenului discriminării”, implementat de API şi finanţat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), organizat pentru jurnalişti.

Pentru conformitate,

Adriana MARTÎNIUC,

studentă-jurnalistă,

ULIM

Aspecte de la training-ul  

NEDISCRIMINAREA. 

ASPECTE JURIDICE INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE. JURISPRUDENŢA CEDO ŞI JURISPRUDENŢA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIU,

Organizat pe data de 18 noiembrie, curent, de  

Centrul de Drept al Avocaţilor în colaborare cu  

Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova  

şi cu sprijinul 

  Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).