Legislaţia privind apatridia în vizorul experţilor naţionali şi internaţionali - atelier de lucru în domeniul apatridiei

La iniţiativa şi cu sprijinul Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Republica Moldova şi a Ministerului Afacerilor Interne, în data de 31 ianuarie, curent, a fost organizat Atelierul de lucru în domeniul apatridiei. Agenda zilei a cuprins comunicate axate pe identificarea unor condiţii sociale favorabile pentru persoanele apatride şi promovarea drepturilor acestora; lacunele legislative şi experienţa altor ţări în reducerea numărului de apatrizi de pe teritoriul lor. 

Întrunirea a fost deschisă de dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova, care a felicitat participanţii pentru efortul depus în adoptarea, în decembrie 2011, a Legii cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul apatrizilor. „Persoanele apatride sunt cele care nu au naţionalitate, iar naţionalitatea reprezintă un drept de bază. Din această cauză ei reprezintă un grup vulnerabil; pe seama lor se poate de profitat; ei nu au acces liber la educaţie sau asistenţa medicală – a menţionat Kessler. 

Responsabilitatea UNHCR de a-şi extinde activităţile în domeniul apatridiei a fost luată de Adunarea Generală a ONU în 1974, iar din momentul înfiinţăriiîn 1950 , UNHCR a identificat multe persoane care, fiind refugiaţi, concomitent, erau şi apatrizi. Aceasta este o problemă mare, aceasta este realitatea în care ne revine să muncim - avem de aface cu oameni care au fost forţaţi să treacă frontierele, dar care, în acelaşi timp, nu deţin nici un document  care ar confirma naţionalitatea”, a declarat Kessler. 

Totodată, Dl Kessler a subliniat importanţa adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la aderarea R.Moldova la Convenţia Naţiunilor Unite din 1954, privind statutul apatrizilor şi Convenţia Naţiunilor Unite din 1961, privind reducerea cazurilor de apatridie, precum şi a Legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative în vederea stabilirii procedurii de determinare a statutului de apatrid. Aderarea recentă la aceste convenţii pune Republica Moldova în rîndul puţinelor ţări din lume care au făcut acest pas, fapt ce demonstrează atitudinea faţă de această categorie de persoane – a mai spus Kessler. 

Dna Jorunn Brandvoll, Consilier juridic-apatridie, UNHCR, în prezentarea sa a comunicat despre modul în care a fost abordată problema apatridiei după destrămarea URSS. „Cauza nivelului ridicat de apatridie sunt lacunele din legislaţie, care diferă de la o ţară la alta. Şi mai mult, legile nu conţin nici o garanţie pentru persoanele apatride. În acest scop, UNHCR are un rol important la nivel internaţional. Astfel, prin organizarea mai multor activităţi care implică responsabilitatea de colectare de date, statistici şi studii despre persoanele apatride se reuşeşte informarea şi reducerea numărului de apatrizi. Un detaliu nu mai puţin important este şi ajutorul juridic oferit persoanelor apatride de către UNHCR, încurajîndu-i să-şi cunoască şi să-şi apere drepturile. În experienţa de pînă acum am formulat cîteva moduri pentru soluţionarea problemelor apatrizilor, acestea fiind identificarea, prevenirea prin eliminarea lacunelor din legislaţie şi reducerea prin acordarea cetăţeniei vreunui stat.”, a accentuat Jorunn Brandvoll.

Consilierul regional protecţie, UNHCR, Dna Noel Calhoun, s-a referit la metodele de identificare a apatrizilor şi necesitatea organizării unor activităţi practice în acest sens. „Sondajele, calitatea întrebărilor şi rezultatul acestora sunt un detaliu nu mai puţin important în identificarea, prevenirea şi reducerea apatridiei. Astfel, statisticile devin o provocare, pentru că trebuie să ne gîndim cum alegem eşantionul şi cum formulăm întrebările, pentru ca rezultatul şi investiţia să dea rezultate. Proiectul de lege privind persoanele apatride este foarte bine elaborată în Republica Moldova, fapt ce contribuie la prevenirea riscului de a se confrunta cu problemele caracteristice majorităţii statelor a căror cadru legal este defectuos.” a menţionat Noel Calhoun.

În comunicarea sa dl Gabor Gyulai, expert, Comitetul Helsinki Ungaria, a prezentat mai multe exemple de moduri şi forme de protecţie a apratrizilor în Europa. Referindu-se la modalităţile de protecţie a drepturilor omului expertul a punctat următoarele aspecte: apatridia are caracteristici ascunse, pentru că multe persoane nu sunt informate, iar apatrizii nu se identifică drept apatrizi; apatrizii au nevoie de protecţie şi de integrare; apatridia este un fenomen continuu; apatridia înseamnă vulnerabilitate. Aici vreau să felicit Republica Moldova în legătură cu proiectul de lege privind apatridia şi faptul că a ratificat tratatele internaţionale din domeniu.”

Şeful Departamentului pentru Europa, Oficiul Francez pentru Protecţia Refugiaţilor şi Apatrizilor, dl Mourad Derbak s-a împărtăşit cu experienţa privind protecţia apatrizilor în Franţa. „Circa 70% de reclamanţi sunt din Europa şi, din păcate, aici nu există o lege care ar reglementa anume intrarea apatrizilor pe teritoriul ţării, fiind monitorizaţi doar refugiaţii. Astfel, apatrizii nu au posibilitatea de a obţine un permis de şedere, nu au garanţii împotriva deportării şi chiar nici alte drepturi...”, a accentuat Mourad Derbak.

Dna Olesea Cotoman, Consultant, Biroul Migraţiei şi Azil, MAI, a remarcat cele mai importante aspecte din legislaţia Repblicii Moldova în domeniul apatridiei şi cetăţeniei, prezentînd etapele pe care trebuie să le urmeze un apatrid pentru a obţine cetăţenia Republicii Moldova. În art. 9 din Constituţie sunt specificate drepturile unui apatrid pe teritoriul ţării noastre, iar pentru obţinerea statutului de apatrid, persoana în cauză trebuie să aibă iniţiativa de a depune cererea şi de a se prezenta la un interviu ca, într-un sfîrşit, să se ia decizia de recunoaştere sau de respingere a statutului de apatrid – a enunţat dna Cotoman.

De asemenea, în cadrul Atelierului de lucru internaţional, au fost discutate şi alte aspecte atît practice, cît şi teoretice din domeniul vizat, inclusiv cu referire la proiectul de lege privind apatridia şi alte documente ce vizează această categorie de persoane din legislaţia Republicii Moldova. 

Atelierul de lucru în domeniul Apatridiei a fost organizat cu sprijinul ICNUR şi al Miniserului Afacerilor Interne în scopul unui schimb de experienţă dintre participanţi şi a oferirii expertizei personale în domeniu privind stabilirea unei proceduri clare şi a căilor de soluţionare a problemei apatridiei.

Stela ROMAN,

Victoria UNGUREANU

LISTA PARTICIPANŢILOR:

1. Liviu Prodan, Directorul  Biroului Migraţie şi Azil, MAI

2. Veaceslav Cîrlig, Şef al Direcţiei politici migraţionale, BMA

3. Eugenia Guriţenco, Sef al Direcţiei imigrare şi repatriere, BMA

4. Ion Focşa, Şef-adjunct al Direcţiei de combatere a şederii ilegale a străinilor, BMA

5. Natalia Guma, Şef-adjunct al Direcţiei refugiaţi, BMA

6. Iulian Popov, Şef al Secţiei Documentare, Direcţia refugiaţi, BMA

7. Boris Gandrabura, Şef al Secţei investigaţii şi expulzare, BMA

8. Olesea Cotoman, Consultant, Direcţia politici migraţionale, BMA

9. Ala Ganaciuc, Consultant, Direcţia refugiaţi, BMA

10. Ion Budeanu, Consultant, Direcţia refugiaţi, BMA

11. Tatiana Pluta, Consultant, Direcţiei imigrare şi repatriere, BMA

12. Natalia Kistruga, Specialist principal, Direcţia refugiaţi, BMA

13. Sergiu Odainic, Şef al Secţei legislaţie şi analiză juridică, Direcţia drept şi relaţii consulare, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

14. Tatiana Duca, ataşat, Departamentul Drept International, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

15. Liudmila Ispravnic, Şef al Secţiei documentare a cetăţenilor străini, Miniterul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

16. Vladislav Poghircă, Consultant principal, Secţia Cetăţenie şi Graţieri, Aparatul Preşedintelui

17. Isabelle Mihoubi-Astor, Consilier de nivel inalt al UE pentru Biroul Migraţie şi Azil

18. Gábor Gyulai, Expert, Comitetul Helsinki din Ungaria

19. Mourad Derbak, Şef al Departamentului pentru Europa, Oficiul Francez pentru Protecţia Refugiaţior şi Apatrizilor

20. Boris Gilcă/Viorel Gorceag, UNFPA

21. Claude Cahn, Consilier Drepturile Omului, PNUD

22. Antonio Polosa, Şef al misiunii, OIM

23. Simion Terzioglo, Coordonatorul Naţional Programe, OIM

24. Nicolae Radită/Natalia Duminica, Centrul Naţional al Romilor

25. Oleg Palii, Avocat, Centrul de Drept al Avocaţilor

26. Irina Greiţer, Coordonator de proiect, Centrul de Drept al Avocaţilor

27. Peter Kessler, Reprezentant, UNHCR Chişinau

28. Jorunn Brandvoll, Consilier juridic/apatridia, UNHCR HQ Geneva

29. Noel Calhoun, Consilier regional de protecţie, UNHCR RR Kiev

30. Dmitry Pletchko, Consilier de protecţie, UNHCR RR Kyiv

31. Timofey Solodkov, Consilier de protecţie, UNHCR Minsk

32. Octavian Mohorea, Consilier juridic, UNHCR Chişinau

33. Marin Roman, Asociat programe, UNHCR Chişinau

Read more »

REFUGIAŢII VOR FI TRATAŢI CU MAI MULTĂ ATENŢIE DE CĂTRE JURNALIŞTI

În data de 31 ianuarie, curent, la iniţiativa Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Moldova şi a Centrului pentru Jurnalism Indepentent (CJI), a fost organizată o şedinţă comună a partenerilor de implementare ai UNHCR cu grupul de studenţi din cadrul Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism.

Participanţii la întrunire – reprezentanţii ogranizaţiilor non-guvernamentale Ave Copiii, Societatea pentru Refugiaţi şi Centrul de Caritate pentru Refugiaţi, însoţiţi de doi refugiaţi - au făcut o trecere în revistă a activităţilor realizate cu sprijinul UNHCR în Moldova în folosul solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară. 

Astfel studenţii au fost familiarizaţi cu noţiunile de bază din domeniul azilului, legislaţia internaţională şi naţională din domeniu, contribuţia instituţiilor internaţionale şi naţionale privind soluţionarea problemelor acestei categorii de persoane.

O lecţie aparte, pentru tinerii jurnalişti, a fost axată pe buna documentare a acestora în cazul tratării problemelor refugiaţilor, ca fiind persoane aflate după stres, persecutate (în ţările de origine) şi respectarea principiului confidenţialităţii; fotografierea cu camera ascunsă, dezvăluirea unor detalii din viaţa intimă a refugiaţilor, dar şi drepturile şi obligaţiunile beneficiarilor UNHCR – dreptul la muncă, dreptul la libera circulaţie, dreptul la asistenţă medicală, dreptul la educaţie etc.

La diversele întrebări ale tinerilor jurnalişti au răspuns dra Natalia Poştaru - Ave Copiii, Dumitru Maxim - Societatea pentru Refugiaţi, Djavid Paknehad - Centrul de Caritate pentru Refugiaţi, Liliana Pavlov - UNHCR, iar refugiaţii invitaţi au informat publicul privind integrarea în medil local, ocupaţile, problemele şi succesele trăite în ţara de azil.

 

Reprezentanţa UNHCR rămîne deschisă pentru colaborarea cu CJI şi dezvoltarea a noi proiecte comune, dar şi cu alte insituţii media, cu scopul extinderii ariei de informare privind domeniile azilului şi apatridiei.

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism este deschisă de Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova, care timp de 16 ani a ajutat la dezvoltarea unei prese independente de factorii politici, echidistante şi devotate publicului. După organizarea a sute de cursuri de scurtă durată pentru jurnaliştii moldoveni, echipa Centrului a hotărît să deschidă Scoala de Studii Avansate în Jurnalism.

Anual, 20 studenţi beneficiază de o pregătire profesională temeinică şi timp de 10 luni cît durează cursul, aceştia au posibilitatea să afle totul despre standardele şi practicile jurnalismului occidental şi felul în care acestea sunt sau pot fi aplicate în Republica Moldova.

Spre deosebire de universităţile obişnuite, la Scoală cursurile au fost concepute în aşa fel încît să creeze un mediu asemănător celui dintr-o redacţie reală. Cursurile de jurnalism radio şi tv, jurnalism economic, foto-jurnalism, ancheta reportericească, legislatie şi etică a presei, publicaţii on-line, management în mass-media şi altele sunt ţinute de cunoscuţi jurnalişti din Republica Moldova şi România.

Pentru mai multă informaţie accesaţi:  

http://www.ijc.md/index.php?option=com_frontpage&Itemid=1

http://www.scoaladejurnalism.md/

Read more »

Local Integration of Refugees in Belarus, Moldova and Ukraine

Read more »

Prima şedinţă din 2012 a Comitetului Naţional de Cooperare a proiectului de intrgrare locală a refugiaţilor (faza II)

La data de 19 ianuarie, curent, a avut loc prima şedinţă a Comitetului Naţional de Coordonare a Proiectului de Integrare Locală a Refugiaţilor în Belarus, Moldova şi Ucraina (PILR), faza II. La şedinţa desfăşurată în incinta Biroului  Migraţiei şi Azil, Direcţia Refugiaţi, au participat reprezentanţi ai instituţiilor de resort guvernamentale, nonguvernamentale şi internaţionale.

Scopul întrunirii a fost prezentarea activităţilor din cadrul PILR care urmează a fi realizate pe parcursul celei de a doua etape în perioada ianuarie 2012 – decembrie 2013. 

În deschidere, dna Ecaterina Silvestru, Director Adjunct al Biroului Mgraţie şi Azil, Şef  Direcţie  Rfugiaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, s-a arătat optimistă în ceea ce priveşte faza a II-a a proiectului, avînd convingerea că se vor realiza inclusiv lucrările de finisare a blocurilor locative pentru refugiaţi începute în prima fază.

Pentru dl Peter Kessler, Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Moldova, unul dintre cele mai mari succese este însăşi dezvoltarea proiectului prin acceptarea de către finanţatori a fazei a doua. Vom merge în continuare pe calea integrării refugiaţilor în societate; vom crea noi strategii privind sprijinirea refugiaţilor în vederea angajării acestora în cîmpul muncii, asigurarea cu noi locuinţe şi altele – a menţionat dl Kessler.

Raportul privind activităţile PILR pentru următoarea perioadă a fost prezentat de dna Svetlana Jioară, asociat programe, UNHCR, care a comunicat asistenţei că în cadrul implementării în cea de a doua fază vor fi organizate cursuri de studiere a limbii de stat; va fi organizat un

seminar regional privind colectarea de fonduri şi perfecţionarea aptitudinelor în domeniul managementului de proiect pentru autorităţile guvernamentale şi ONG-le care sunt implicate în asistarea refugiaţilor în cele trei ţări; studierea la nivel regional a problemelor refugiaţilor şi a drepturilor lor, inclusiv dreptul la muncă pentru minimum 15 reprezentanţi ai serviciilor de ocupare a forţei de muncă, sindicate şi patronate din cele trei ţări; informarea, unui public cît mai larg, prin intermediul buletinului "Vestnik", privind probleme ce ţin de integrare, activităţile şi, propriu-zis, mersul implementării proiectului în Belarus, Moldova şi Ucraina etc.

 

În cadrul şedinţei de asemenea a fost prezentat şi Programul Regional de Protecţie (RPP), faza II, de către dl Marin Roman, asociat programe, UNHCR. Cea de-a doua etapă cuprinde perioada octombrie 2011 - septembrie 2013, iar obiectivul principal  este ca solicitanţii de azil şi refugiaţii să beneficieze de protecţie, asistenţă şi soluţii durabile în cele trei ţări: Belarus, Moldova şi Ucraina. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de UNHCR. Pentru întregul proiect cele trei ţări – Ucraina, Moldova şi Belarus – v-a beneficia de 1,5 milioane de EURO dintre care: 191,722 euro pentru Moldova, 162,372 – pentru Belarus şi 538,377 euro pentru Ucraina. 

Proiectele vor fi realizate cu sprijinul partenerilor de implementare ai UNHCR: Centrul de Drept al Avocaţilor, Memoria, Ave Copiii, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Biroul Migraţie şi Azil din cadrul MAI, dar şi alte entităţi guvernamentale.

Cristina BRUMĂ,

student-jurnalist,

ULIM

Read more »

Ministerul Afacerilor Interne - structura specializată în recunoaşterea statutului de apatrid

Ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu a susţinut astăzi o conferinţă de presă împreună cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. ambasadorul Dirk Schuebel.

Evenimentul a fost dedicat adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la aderarea RM la Convenţia Naţiunilor Unite din 1954, privind statutul apatrizilor şi Convenţia Naţiunilor Unite din 1961, privind reducerea cazurilor de apatridie, precum şi a Legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative în vederea stabilirii procedurii de determinare a statutului de apatrid. Odată cu intrarea în vigoare a legii date, Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne, va fi structura specializată de recunoaştere a statutului de apatrid și va asigura punerea în aplicare a unei proceduri transparente de recunoaştere a statutului de apatrid.

Ministrul de Interne, Alexei Roibu a declarat că aderarea RM la Convenţiile ONU privind apatridia se încadrează atât în procesul crucial al dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu UE, cât şi în strategia globală de sporire a protecţiei drepturilor omului şi demnităţii indivizilor în Republica Moldova. Mai mult, ministrul Roibu a menţionat că aderarea la aceste două Convenţii vin să completeze cadrul legislativ intern privind problemele apatridiei.

La rândul său, E.S. ambasadorul Schuebel a precizat că aderarea statului nostru la Convenţiile ONU sunt un pas important în dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău a adăugat că aceste acţiuni ale autorităţilor moldoveneşti în racordarea legislaţiiei la standardele Uniunii Europene. Dirk Schuebel a menţionat că UE este gata să ofere în continuare asistenţă unor asemenea iniţiative.

Prezentele Convenții ONU sunt instrumentele internaţionale primare care reglementează statutul apatrizilor, drepturile şi obligaţiile fundamentale fără discriminare, precum şi reducerea şi prevenirea cazurilor de apatridie. Aderarea la aceste convenţii se încadrează atât în procesul crucial al dialogului privind liberalizarea regimului de vize, cât şi în strategia globală de sporire a protecţiei drepturilor omului şi demnităţii persoanelor în Republica Moldova.

Conform datelor Registrului de stat al populaţiei, la 31 decembrie 2011, pe teritoriul ţării erau documentaţi cu acte de identitate 2073 de apatrizi, dintre care 4 persoane – cu permis de şedere provizoriu şi 2069 de apatrizi, domiciliaţi permanent în ţară (cu buletin de identitate pentru apatrizi). Cea mai mare parte a apatrizilor sunt persoane din fostul bloc sovietic – din Rusia, Belarus, Georgia, Uzbekistan etc. - care nu au reuşit să-şi reglementeze statutul pe teritoriul Republicii Moldova, iar aderarea la aceste Convenţii va facilita şederea acestora pe teritoriul ţării noastre.
Majoritatea persoanelor fără cetăţenie – 286 – domiciliază în oraşe, 189 – în localităţile rurale; 1598 de apatrizi locuiesc în raioanele din stînga Nistrului (Transnistria). Din numărul total al apatrizilor 1213 sunt femei și 860 – bărbaţi.

Totodată, acordarea statutului de apatrid nu trebuie privit ca o rezolvare în sine a situaţiei, dar ca o etapă în reducerea apatridiei în Republica Moldova prin acordarea cetăţeniei acestor persoane. Astfel, aderarea este un impuls pentru procesul actual de naturalizarea a apatrizilor, care şi este obiectivul major al Convenţiei din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie.

La finalul conferinţei de presă, ministrul Roibu a adus mulţumiri E.S. ambasadorului Dirk Schuebel pentru susţinerea acordată din partea Uniunii Europene, care este de o importanţă majoră pentru MAI, menționând, totodată, cooperarea fructuoasă cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi și speranța în continuarea bunei conlucrări în vederea implementării angajamentelor asumate.

În cadrul conferinţei de presă au participat şi consilierul UE de nivel înalt în Politici Publice pentru Biroul Migraţie şi Azil al MAI, Isabelle Mihoubi-Astor, şi reprezentantul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în Republica Moldova, Peter Kessler.

Direcţia informare şi relaţii cu publicul
17 ianuarie 2012

Read more »

UNHCR applauds Moldova progress on statelessness (ENG. ROM.)

CHISINAU, Moldova, January 17 (UNHCR) – The UN refugee agency (UNHCR) is pleased with Moldova’s steps towards accession to the two UN Conventions on Statelessness and the preparation of legislation on statelessness determination.

Late last month the Parliament passed laws on accession to the two UN conventions as well as the law on amendment and completion of certain legislative documents which will introduce national statelessness determination procedure.

“UNHCR salutes the Parliament, the Ministry of Internal Affairs’ Bureau for Migration and Asylum, the Ministry of Foreign Affairs and European Integration and others who contributed to the passage of these new laws,” said Peter Kessler, UNHCR representative to the Republic of Moldova.

“The UN refugee agency will step up its assistance aimed at identifying, protecting and finding durable solutions for the stateless persons residing in Moldova thanks to these important steps,” Kessler declared.

Millions of people around the world are affected by statelessness. UNHCR estimates that statelessness affects up to 12 million people worldwide, although the actual number is unknown.

According to the Republic of Moldova’s Ministry of Information Technology and Communications, there are more than 2,000 registered stateless persons in the country.

In order to address the problem of statelessness UNHCR promotes accession to the 1954 Convention Relating to the Status of Stateless Persons and 1961 Convention on the Reduction of Statelessness, assists governments in drafting and implementing nationality legislation and provides training for government officials.

Over 2011 UNHCR sent government officials on a study mission to Budapest to study Hungary’s laws and procedures on handling stateless persons while working continually to advise the authorities on relevant language to include in the legislation on determination.

Across Europe's 49 states, only 34 have so far acceded to the 1954 Convention and only 21 to the 1961 Convention. Worldwide, the number of accessions is only 71 and 42 respectively. Once Moldova accedes to these treaties with the deposit of its instruments of ratification it will join a very select group of countries worldwide.

The problem of statelessness is very prevalent upon state succession. For example, many former Soviet or Yugoslav citizens who did not claim citizenship when their home country adopted a citizenship law, were out of the country or didn’t get an exit stamp when they left home, have become stateless. People with historic ties to Moldova and who now reside in Central Asian states have approached UNHCR for help to resolve their cases.

One of the world’s leading humanitarian agencies and twice winner of the Nobel Peace Prize, UNHCR has worked on statelessness since it was founded in 1950 because many refugees under its mandate lacked nationality. In 1974 UNHCR was given the global mandate for statelessness by the UN General Assembly.

UNHCR salută progresul Moldovei în domeniul apatridiei

CHISINAU, Moldova, 17 ianuarie (UNHCR) – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) salută progresul Republicii Moldova în vederea aderării la cele două Convenţii ONU privind apatridia şi elaborării legislaţiei privind determinarea statutului de apatrid.
În decembrie 2011 Parlamentul a adoptat legile privind aderarea la cele două Convenţii ONU, precum şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative care va introduce procedura naţională de determinare a statutului de apatrid.
"UNHCR mulţumeşte Parlamentului, Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi altor organizaţii care au contribuit la adoptarea acestor legi noi ", a declarat Peter Kessler, reprezentantul UNHCR în Republica Moldova .
"Agentia ONU pentru refugiati va intensifica eforturile sale de asistenţă pentru identificarea, protejarea şi găsirea soluţiilor durabile pentru apatrizii care locuiesc în Republica Moldova, datorită acestor paşi importanţi", a declarat dl. Kessler.
Milioane de oameni în toate colţurile lumii sunt afectaţi de apatridie. Conform estimărilor UNHCR apatridia afectează pâna la 12 milioane de persoane în întreaga lume, cu toate că numărul exact nu este cunoscut.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Tehnologiei Informatiei şi Comunicatiilor, în Republica Moldova se află peste 2.000 de apatrizi înregistraţi.
Pentru a aborda problema apatridiei UNHCR promovează aderarea la Convenţia din 1954 privind statutul apatrizilor, precum şi la Convenţia din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie, asistă guvernele să elaboreze şi să implementeze legislaţia privind cetăţenia şi oferă cursuri de instruire oficialilor guvernamentali.
În 2011 UNHCR a organizat pentru funcţionari publici o vizită de studiu la Budapesta pentru a studia legislaţia Ungariei şi procedurile privind abordarea cazurilor de apatridie.
La moment, 71 state sunt părţi la Convenţia din 1954 şi 42 de state sunt părţi la Convenţia din 1961. Odată ce Republica Moldova va adera la aceste tratate prin depunerea instrumentelor de ratificare ea va deveni membru al acestui grup special de ţări.
Problema apatridiei este foarte răspandită din cauza succesiunii statelor. De exemplu, mulţi foşti cetăţeni ai URSS sau Iugoslaviei care nu au solicitat cetăţenia atunci când ţara lor de origine a adoptat legea cetăţeniei şi erau în afara ţării sau nu li s-a aplicat ştampila de ieşire atunci când au plecat din ţară, au devenit apatrizi. Persoane ce au legături istorice cu Moldova şi care în prezent locuiesc în ţările din Asia Centrală s-au adresat la UNHCR pentru ajutor în vederea soluţionării situaţiilor lor.
UNHCR, care este una dintre principalele agenţii umanitare, de două ori câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace, a fost implicată în chestiuni privind apatridia din momentul începerii activităţii sale în 1950 deoarece mulţi refugiaţi ce se aflau sub mandatul său nu aveau cetăţenie. În 1974, Adunarea Generală a ONU a conferit UNHCR mandatul global pentru apatridie.

 

Pentru informaţie suplementar contactaţi Reprezentanţa UNHCR în Moldova

str. A. Mateevici, 68  MD-2009 Tel. 27 18 53, 27 08 65 fax: 27 19 53, e-mail: mdach@unchr.org

Puteţi vizita  www.unhcr.org şi www.unhcr.org.md

Read more »