Integrarea refugiaţilor în Republica Moldova: realizări, obstacole, parteneriate şi perspective

În data de 1 decembrie, în incinta Direcţiei Refugiaţi, a avut loc Şedinţa  a VI-a a Comitetului Naţional de Coordonare a Proiectului „Integrarea Locală a Refugiaţilor în Belarus, Moldova şi Ucraina”. Şedinţa a fost organizată de Reprezentanţa UNHCR în Moldova şi-a avut ca scop comunicarea realizărilor de partenerii implicaţi în proiect şi iniţierea unor noi discuţii în legătură cu problemele cu care se confruntă refugiaţii în Republica Moldova.

Dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Republica Moldova a declarat că unul dintre scopurile proiectului a fost renovarea locuinţelor pentru refugiaţi şi cazarea acestora. În acest scop au fost identificate  mai multe localităţi, dar ne-am oprit la trei dintre acestea şi anume: Mereni, Rezeni şi Hruşova. A fost depus un efort considerabil ca aceste blocuri să fie renovate şi sperăm că refugiaţii vor fi cazaţi acolo în condiţii decente. Din păcate, din cauza lipsei de fonduri n-a fost posibilă renovarea mai multor locuinţe pentru beneficiarii noştri comuni, a afirmat dl dl Peter Kessler.

O altă realizare despre care a ţinut să menţioneze Reprezentantul UNHCR, a fost cea legată de vizitele de studiu organizate în mai multe ţări, cea mai recentă fiind în Cehia. Iar colaborarea cu Ministerul Muncii, Protectiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Interne şi Biroul Migraţie şi Azil, a avut ca scop asimilarea unor noi practici de integrare în alte state. De asemenea, dl Kessler şi-a pus speranţă că pentru realizarea unei integrări efeciente a refugiaţilor în Republica Moldova, se vor implica şi autorităţile prin discutarea şi adoptarea în Parlament, până la sfârşitul acestui an, a legi integrării refugiaţilor.

Dna. Ecaterina Silivestru, Director Adjunct Biroul Migraţie şi Azil, Şef Direcţia Refugiaţi, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a menţionat că „renovarea acestor case este un lucru foarte bun, dar asta nu este suficient, pentru că numărul refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară este mult mai mare. Totuşi, vom continua să căutam şi alte căi de ai integra pe refugiaţi în mai multe localităţi din ţară. Îmbucurător este faptul că unii dintre ei s-au integrat de la sine pe parcursul anilor, inclusiv prin căsătoriile mixte cu cetăţeni ai Republicii Moldova. A fi refugiat, nu înseamnă a fii sărac şi că UNHCR ar trebui neapărat să le construiască case. Unii din ei şi-au rezolvat problemele privind cazarea individual, dar sigur că numărul lor este mult mai mic”, a declarat dna Ecaterina Silivestru.

„Pe viitor avem ca scop organizarea unor întruniri cu locuitorii satelor în care vor fi cazaţi refugiaţii, pentru a le aduce la cunoştinţă ce înseamnă a conveţui cu nişte străini, va fi, mai bine-zis, un moment de educare a toleranţei în rândurile populaţiei autohtone”, a adăugat Directorul Adjunct al Biroului Migraţie şi Azil.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, dna Natalia Postaru, Coordonator Proiecte, ONG „Ave Copiii”  a menţionat realizările legate de asistenţa socială pe parcursul ultimelor 6 luni. Pentru monitorizarea situaţiei celor 220 de beneficiari, au fost organizate 50 de vizite sociale, a fost evaluată situaţia refugiaţilor prin organizarea lunară a unor şedinţe şi dezbaterea unor subiecte importante. De asemenea, printre principalele realizări se numără şi oferirea, pentru circa 13 refugiaţi, a poliţelor medicale, prestarea serviciilor stomatologice pentru copii şi adolescenţi, oferirea unor pachete alimentare şi organizarea unor tabere de vară pentru copii. 

Partenerii de implementare, prezenţi la şedinţă, au ţinut să accentuieze necesitatea susţinerii, din partea Ministerului Educaţiei, a educaţiei lingvistice a refugiaţilor. În acest sens, dna Svetlana Jioară, Asociat Programe, UNHCR Moldova le-a comunicat celor prezenţi despre cursul de limbă română susţinut financiar de UNHCR , pe care îl frecventează refugiaţii la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.

Dna Eugenia Stupac, Asistent de Project, ONG „Centrul de Caritatea pentru Refugiaţi” (CCR) a ţinut să menţioneze despre aceeaşi latură educaţională susţinută prin acţiuni concrete precum: cursuri de formare personală, cursuri de limbă engleză şi cursuri de calcularoare pentru refugiaţi. La fel de importante au fost şi excursiile organizate de CCR la Mănăstirile Căpriana şi Hîncu şi participarea la Festivalul Etniilor, care şi-au atins scopul de a încuraja integrarea refugiaţilor în Republica Moldova.

Cea mai frecventă problemă cu care se confruntă refugiaţii, rămâne a fi obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova. Despre asistenţa juridică, în cadrul şedinţei a vorbit dl Sergiu Gaina, Consilier juridic, ONG „Centrul de Drept al Avocaţilor”, menţionând că din cauza unor bariere legislative şi nu doar, mulţi refugiaţi renunţă să mai lupte pentru obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova. În consecinţă, într-o perioadă relativ îndelungată, doar 2 refugiaţi au reuşit să obţină cetăţenia.

Partenerii de implementare şi-au propus să contribuie la încurajarea integrării refugiaţilor în societatea noastră, nu doar prin susţinerea financiară a partenerilor, oraganizarea unor evenimente, dar şi prin obţinerea unei susţineri legale de integrarea a refugiaţilor în Republica Moldova din partea autorităţilor.

Victoria UNGUREANU,

studentă-jurnalistă,

ULIM