Comitetului Naţional de Coordonare s-a întrunit la cea de a VI-a şedinţă

La data de 1 decembrie, în incinta Biroului Migraţie şi Azil, Direcţia Refugiaţi, a avut loc cea de-a VI-a şedinţă a Comitetului Naţional de Coordonare. Partenerii implicaţi au discutat despre succesele obţinute şi dificultăţile întîlnite perioada de implementare a proiectului Integrarea Locală a Refugiaţilor în Belarus, Moldova şi Ucraina.

O imagine de ansamblu a evoluţiei proiectului a fost prezentată de dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova, care a menţionat importanţa integrării refugiaţilor în societate, asigurarea condiţiilor de trai, a drepturilor egale cu cele ale cetăţenilor Republicii Moldova.

Dna Ecaterina Silvestru, Director Adjunct al Biroul Migraţie şi Azil, Şef Direcţia pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a specificat că din lipsă de fonduri, nu a fost cu putinţă efectuarăa renovării mai multor case din mai multe localităţi, pentru refugiaţi. Până la exploatarea acestor locuinţe, vor fi organizate întâlniri cu locuitorii satelor respective, pentru a le aduce la cunoştinţă ce înseamnă a convieţui împreună cu străinii, acestea având scopul promovării toleranţei în rândurile populaţiei autohtone.

Coordonatoarea de proiecte, ONG ,,Ave Copiii’’, dra Natalia Poştaru, a menţionat în cadrul şedinţei că pe toată durata proiectului refugiaţii au beneficiat de îngrijire şi asistenţă medicală, ajutoare umanitare etc. Scopul organizaţiei este să le oferim condiţii pentru integrare în societate, dar să nu-i facem pe beneficiarii noştri dependenţi de serviciile noastre – a conchis Poştaru, care a specificat, totodată că refugiaţii trebuie să se implice direct în procesul de integrare în societatea locală.

În cadrul şedinţei a fost evedenţiat faptul că refugiaţii de asemenea, au beneficiat de recalificare şi training-uri profesionale, sprijin în vederea angajării în câmpul muncii şi au fost monitorizaţi pe întreaga durată a proiectului.

Dra Cornelia Ciofu, Manager Proiecte Sociale, ONG ,,Centrul de Consultanţă în Afaceri’’ a specificat că problemele refugiaţilor în timpul angajării în câmpul muncii sunt barierele lingvistice şi faptul că nu dispun de diplome de absolvire a unor instituţii în cadrul cărora au obţinut o specializare. De aceea încercăm să le oferim cursuri de profesionalizare.

Referitor la cursurile de limbă română pentru refugiaţi, dna Svetlana Jioara, Asociat Programe, ICNUR Moldova a menţionat că odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind integrarea, metodologia trebuie să fie elaborată de către Ministerul Educaţiei şi cursurile pentru refugiaţi vor fi oferite gratis.

Asigurarea servicilor cât mai calitacative pentru refugiaţi, organizarea vizitelor fiecărui beneficiar cât mai frecventă etc, au fost alte aspecte discutate în cadrul şedinţei.

Partenerii de implementare ai proiectului şi-au propus în continuare să susţină şi să sprijine refugiaţii aflaţi pe teritoriul ţării noastre.

Ariadna URSACHI,

studentă-jurnalistă,

ULIM