Aspectul psihologic în domeniu nediscriminării este foarte important

Interviu cu Doina Ioana Străisteanu, avocată BAA “Panţîru şi Stăisteanu”, expert în Drepturile Omului, participantă la training-ul NEDISCRIMINAREA. ASPECTE JURIDICE INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE. JURISPRUDENŢA CEDO ŞI JURISPRUDENŢA NAŢIONALĂ.

Cor.: Stimată Dna Străisteanu, sunteţi cunoscută drept una dintre cele mai apreciate experte în domeniul promovării şi apărării Drepturilor Omului. Vă rog să ne spuneţi, întîi de toate, care sunt aspectele cele mai importante ale acestui domeniu şi de ce sunteţi preocupată anume de problema discriminării?

Dna Străisteanu: Activez de mulţi ani în calitate de Formator în Drepturile Omului, ţinînd lecţii la diverse seminare şi training-uri privind drepturile omunlui şi discriminarea şi cunosc problema atît din perspectiva teoretică, cît şi cea practică; cele mai importante şi mai des întîlnite cazuri de discriminare sunt legate de gen, orientare sexuala, rasă, religie şi disabilităţi.

Sunt specialist în probleme ce ţin de securitatea şi supremaţia legii, drepturi civile şi politice. Am reprezentat victime ale torturii, cauza Corsacov v. Moldova (hotărîrea din 6 aprilie 2006), privind recunoașterea procedurii de falakka ca fiind tortură; prima condamnare la Curtea Europeană privind tortura, dar nediscriminarea apare tangenţial la foarte multe cazuri de ordin penal.

Am însuşit domeniul legat de nediscriminare, deoarece am în spate zece ani de experinţă practică în domeniu, participare la seminare, training-uri în cadrul cărora transmit colegilor avocaţi cunostinţele şi practica acumulată.

Aţi vorbit de hărţuirea domestică şi sexuală a femeilor. Din practica Dvs., femeile din statele occidentale sunt mai deschise, mai cooperante cu specialiştii din domeniu în vederea primirii asistenţei juridice în asemenea cazuri, decît ale noastre?

Vorbind despre violul matrimonial, sunt două cazuri împotriva Marii Britaniei, unde Curtea a declarat că femeia are aceleaşi drepturi ca şi barbatul. În Occident şi în Statele Unite s-a lucrat foarte mult asupra acestei probleme - a fost analizat fenomenul ce ţine de starea şi atitudinea social-psihologică a femeii supuse violului. Doar după ce este studiat minuţios aspectul psihologic, procurorul s-au colaboraborul de poliţie poate investiga crima. Din păcate la noi se pune accentul doar pe probe concrete cum ar fi hainele rupte sau probele biologice etc., fără a se lua în considerare starea psihologică.

Unde trebuie să se adreseze o persoană care este discriminată?

În primul rînd o asemenea persoană trebuie să solicite consiliere juridică de la un jurist din domeniu, pentru a primi un sfat calificat. Din păcate sunt foarte puţini avocaţi instruiţi în problema nediscriminării.Coaliţia Nedescriminare are o linie fierbinte unde persoanele se pot adresa în caz că s-au simţit discriminate, după care cazurile urmează să fie examinate de avocaţi.

Altă problemă ţine chiar de activitatea jurnaliştilor care uneori trebuie să omită anumite fraze ale interlocutorului pentru a evita incitarea la xenofobie, ură rasială etc. Această temă a fost abordată, în cadrul training-ului „Normele etice în scrierea şi documentarea articolelor despre situaţia, drepturile persoanelor defavorizate şi a celor din grupurile minoritare” organizat de Asociatia Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Diseminarea bunelor practici de mediatizare a fenomenului discriminării”, implementat de API şi finanţat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).

Pentru conformitate:

Adriana MARŢÎNIUC,

studentă-jurnalistă,

ULIM