A fost semnat un Memorandum de Înţelegere între UNHCR şi INJ

În data de 12 aprilie, curent, a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între Reprezentanţa în Republica Moldova a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Institutul Naţional al Justiţiei (INJ).

Scopul semnării Memorandumului între UNHCR şi INJ este de a facilita cooperarea între cele două instituţii, precum şi organizarea activităţilor comune de consolidare a capacităţilor pentru beneficiul procurorilor şi sistemului judiciar.

 

În luarea sa de cuvînt, dna Anastasia Pascari, Directorul Executiv al INJ, a făcut o retrospectivă a activităţilor în care este implicat colectivul de aici şi un scurt istoric al instituţiei care, deşi activează de doar 4 ani, se bucură de o autoritate bine-meritată. 

Suntem bucuroşi de posibilitatea colaborării cu UNHCR, datorită căruia în R.Moldova, odată cu deschiderea Biroului UNHCR aici,au avut loc transformări radicale în domeniul azilului – a declarat dna Pascari. Deţinem suficientă informaţie despre activităţile acestei Agenţii a ONU în Moldova; colegii noştri nu o dată au fost invitaţi şi au participat la numeroase seminare naţionale ori internaţionale organizate de UNHCR. De aceea suntem siguri că şi de acum încolo juriştii noştri vor simţi sprijinul UNHCR şi îşi vor îmbunătăţi cunoştinţele nu doar în domeniul azilului, ca unul specific, ci şi în domeniile migraţiei şi apatridiei, cărora li se acordă mai multă atenţie în ultimul timp – a conchis Pascari.

Una din intenţiile strategiei INJ este de a extinde numărul şi domeniile de instruire şi asupra altor categorii de persoane cum sunt avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti, astfel că, odată cu implementarea acestor deziderate, numărul specialiştilor va creşte, iar drept urmare, şi calitatea activităţilor din domeniul dreptului; astfel va avea de cîştigat şi societatea şi jurisprudenţa în general.

Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova, a remarcat faptul că UHNCR a evoluat simţitor în domeniul azilului, datorită cooperării fructuoase atît cu structurile guvernamentale, cît şi cu cele non-guvernamentale din R.Moldova.

În acest context, dl Kessler a amintit de cele cîteva de familii din Afganistan care, au fost transportate de la Ştefan Vodă la Chişinău pentru a li se stabili statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În cei 61 de ani de activitate, UNHCR a asistat milioane de persoane şi acest lucru s-a datorat temeliei corecte şi raţionale, puse la baza Agenţiei noastre din primele zile de activitate, tot de un grup de jurişti. 

Un lucru important căruia UNHCR acordă o atenţie deosebită este de a face cunoscute întregii lumi documentele juridice din domeniul azilului care, în fond, rezidă în protejarea beneficiarilor noştri – refugiaţii, solicitanţii de azil şi beneficiarii de alte forme de protecţie – a mai declarat Kessler.

Cadrele didactice din cadrul Institutului sunt implicate în trei genuri de activităţi - formare iniţială, formare continuă şi formare formatori.

La 9 aprilie curent, Institutul Naţional al Justiţiei a marcat festivitatea organizată cu prilejul finalizării oficiale a studiilor şi înmînarea atestatelor absolvenţilor celei de-a patra promoţii a acestei instituţii – candidaţi la funcţii de judecător şi de procuror.

Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) a fost inaugurat pe 9 noiembrie 2007. Potrivit Legii privind Institutul Naţional al Justiţiei, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova pe 8 iunie 2006, INJ este o instituţie publică ce dispune de patrimoniu propriu, autonomie administrativă, ştiinţifică şi pedagogică.

Pentru iformare:

http://www.inj.md/

Read more »

Iarmaroc de caritate „Dăruieşte un zâmbet de Sfintele Paşti copiilor de la Şcoala Internat-auxiliară Grinăuţi-Moldova”

Voluntarii proiectului Social „Dăruieşte un zâmbet” în colaborare cu MallDOVA Shopping, organizează Iarmarocul de caritate cu tema: „Dăruieşte un zâmbet de Sfintele Paşte copiilor de la Şcoala Internat-Auxiliară Grinăuţi-Moldova”

Evenimentul se va desfăşura la Chişinău în incinta MallDOVA Shopping pe 12 aprilie 2012, începând cu orele 16:00 până la 21:00, unde vor fi expuse spre târg felicitări confecţionate de voluntarii Proiectul Social „Dăruieşte un zâmbet”.

 

Obiectivele acestui Iarmaroc sunt:

·      Colectare de fonduri în scopuri de caritate pentru copii de la Şcoala Internat-Auxiliară Grinauţi-Moldova, raionul Ocniţa.

·      Copiii vor fi vizitaţi de voluntari pe 26 aprilie 2012, care vor merge la ei cu un program distractiv, cu daruri şi vor contribui la înverzirea unui teren de la şcoala.

·      Crearea noilor parteneriate cu companiile locale

·      Sensibilizarea populaţiei faţă de problemele copiilor cu disabilităţi.

Iarmarocul prevede vânzare celor 200 de felicitări hand made începând cu preţul de 35 de lei, iar implicaţi la eveniment vor fi 5 voluntari ai proiectului.

Invitaţi sunt toţi doritorii de a dărui zâmbete de Sfintele Paşte copiilor de la Internat.

Proiectul a fost lansat în decembrie 2010. Obiectivele principale: implementarea abilităţilor de leader a absolvenţilor "European Leadership Academy" prin intermediul proiectelor sociale şi lucru cu cele mai îndepărtate de Chişinău internate, motiv fiind faptul că la ele nu prea ajung sponsorii.

La moment se colaborează cu Firma "Becor", Misiunea fara Frontiere, "Zikkurat" şi cu micile SRL-uri din capitală şi oameni cu suflet mare.

Coordonator Proiect,

Irina Lencauţan

Read more »

Şedinţă comună a instituţiilor din domeniul azilului

Din iniţiativa Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), la 3 aprilie, curent, în incinta Biroului Migraţie şi Azil (BMA), a avut loc o şedinţă de lucru comună a reprezentanţilor ONG-urilor din domeniul azilului, ai BMA din cadrul MAI şi ai UNHCR.

Scopul întrunirii a fost de a evalua activităţile realizate în anul trecut şi colaborarea de perspectivă a organizaţiilor implicate în procesul de soluţionare a problemelor refugiaţilor şi solicitanţilor de azil.

Dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova,a mulţumit tuturor participanţilor pentru colaborarea fructuoasă şi pentru menţinerea relaţiilor amicale şi de interes faţă de sarcinile asumate şi doleanţele beneficiarilor UNHCR. Vreau să se cunoască faptul că UNHCR este dispus să intensifice activităţile în folosul refugiaţilor, mai cu seamă în direcţia integrării în societatea locală, de aceea suntem în aşteptatrea unei colaborări mai strînse şi mai eficiente cu structurile guvernamentale de resort, atît de nivel local cît şi central şi, în special cu Biroul Migraţie şi Azil – a menţionat dl Kessler. Reprezentanţa UNHCR îşi va continua activităţile şi de acum încolo, de aceea zvonurile cum că Agenţia îşi încheie misiunea sunt false. Avem multe de făcut şi vom reuşi multe lucruri, atît în folosul R.Moldova, în general, cît şi pentru beneficiarii noştri, doar dacă acest lucru se va dori atît de către persoanele implicate direct în anumite proiecte, cît şi, mai ales, de factorii de decizie guvernamentali – a conchis dl Kessler.

Dl Liviu Prodan, Directorul BMA, a mulţumit organizaţiilor non-guvernamentale şi în special Reprezentantului UNHCR în Moldova, dl P.Kessler, pentru sprijinul acordat şi a declarat că BMA optează pentru intensificarea relaţiilor de colaborare inclusiv prin comunicarea pe orizontală şi organizarea de comun acord a tuturor activităţilor de care urmează să beneficieze refugiaţii, solicitanţii de azil şi beneficiarii de protecţie umanitară. Asemenea întruniri sunt benefice şi ar trebui să se organizeze cît mai des posibil, în vederea informării reciproce şi conlucrării eficiente – am mai spun Prodan.

Printre problemele enumărate în cadrul şedinţei a fost şi lipsa de informare a unor categorii de persoane, fapt ce duce la lucruri imprevizibile – potrivit dlui Prodan; apatrizii fac parte din această categorie – o bună parte dintre ei nu-şi cunosc drepturile şi nu dispun nici de acte de identitate. Din păcate situaţia politică nestabilă din ţară se răsfrînge şi asupra domeniului azilului, iar regiunea din stînga Nistrului produce solicitanţi de cetăţenie a R.Moldova, dar acest lucru, fenomen, dacă vreţi, nu poate fi soluţionat atît de simplu.

Dra Irina Greiter, coordonator de proiect, Centrul de Drept al Avocaţilor, a prezentat o evaluare a activităţilor UNHCR şi partenerilor de implementare în comun cu Biroul Migraţie şi Azil şi Direcţia Refugiaţi, implementate pe parcursul anului 2011 amintind de: organizarea unor manifestări legate de aniversarea a 60 de ani ai UNHCR, Ziua Mondială a Refugiatului; deschiderea unei săli de calculatoare pentru refugiaţi; cursuri de studiere a limbii române; predarea cursurilor Dreptul Refugiaţilor şi Mass media şi Refugiaţii la o serie de instituţii de îvăţămînt superior din Moldova; Tabăra de Vară pentru 20 cei mai buni studenţi ai cursurilor amintite mai sus şi, mai recent, darea în folosinţă a blocului locativ pentru patru familii de refugiaţi în satul Mereni etc.

După prezentarea activităţilor, reprezentanţii ONG-lor au înaintat o serie de propuneri privind îmbunătăţirea procesului de integrare a refugiaţilor în societate, angajarea în cîmpul muncii şi promovarea toleranţei.

 

Reprezentanţii ONG-lor, parteneri de implementare ai UNHCR, au mulţumit pentru suportul financiar acordat de către UNHCR şi alte instituţii internaţionale, în vederea implementării proiectelor în care sunt implicaţi, şi dlui Liviu Prodan, Directorul BMA, pentru sprijnul şi implicare directă în soluţionarea problemelor cu care se confruntă unii solicitanţi de azil şi refugiaţi.

Marina ARTENE,

Student-jurnalist, 

Cursul Mass media şi Refugiaţii,

ULIM

Read more »

Şedinţă de lucru la nivelul conducerii Serviciului Grăniceri

Directorul General al Serviciului Grăniceri, dl Roman Revenco a convocat, în dimineaţa zilei de 2 aprilie, o şedinţă de lucru cu factorii de decizie din cadrul instituţiei. 

Agenda reuniunii a inclus o serie de chestiuni ce vizează priorităţile Serviciului Grăniceri preconizate pentru anul 2012 în contextul implementării, la nivel naţional, a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize şi Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013.

În cadrul şedinţei a fost pusă în discuţie starea actuală a lucrurilor în toate subdiviziunile de frontieră în contextul procesului de reformă, în care este implicat Serviciul Grăniceri, fiind prezentate reuşitele obţinute pînă acum şi menţionate subiectele ce necesită o atenţie sporită şi efort maxim în vederea adaptării acestora la standardele europene.

De asemenea, au fost examinate un set de acte legislative, elaborate şi adoptate la finele anului trecut, prin prisma transformării autorităţii de frontieră într-un organ de drept precum şi rolul organului responsabil pentru managementul frontierei de stat în sistemul afacerilor interne la nivel naţional, evidenţiindu-se procesul de reforme în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În acest context, dl Roman Revenco a reiterat importanţa implementării cu succes a Legii cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi a Legii Poliţiei de Frontieră în cadrul instituţiei, accentuînd noile atribuţii cu care vor fi investiţi viitorii poliţişti de frontieră cum ar fi: competenţă de urmărire penală, examinarea contravenţiilor administrative, expertiza juridică a documentelor de călătorie şi extinderea zonei de competenţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, participanţii au luat cunoştinţă de activităţile stipulate în procesul de demilitarizare şi profesionalizare a Serviciului Grăniceri, iar drept urmare, şefii de direcţii regionale, trebuie acorde o atenţie deosebită pregătirii grănicerilor din subordine. Dat fiind faptul că sînt preconizate un şir de activităţi de informare şi instruire pentru angajaţii instituţiei frontaliere, acest lucru cu siguranţă va duce la optimizarea structurii organizatorice, întru formarea unei structuri compatibile cu structurile similare din ţările membre ale Uniunii Europene.

La finele şedinţei, conducerea Serviciului Grăniceri şi-a exprimat convingerea că instituţia îşi va concentra eforturile pentru a face faţă cerinţelor stipulate atît în Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat, cît şi în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize întru sprijinirea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova. 

după http://border.gov.md/

Read more »

Patru apartamente pentru refugiaţi transmise de către UE şi UNHCR

CHIŞINĂU, Moldova, 23 martie (UNHCR) – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) a transmis astăzi patru apartamente autorităţilor locale din Mereni, raionul Anenii Noi, care au fost reconstruite pentru a găzdui refugiaţii, în cadrul Proiectului de Integrare Locală co-finanţat de UE/UNHCR.  

La eveniment au participat Vice-prim-ministrul Republicii Moldova Mihai Moldovanu şi Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Valentina Buliga, împreună cu Ambasadorul UE Dirk Schubel. Primarul satului Mereni, Eugen Salcuţan şi Directorul adjunct al Biroului Migraţie şi Azil, Directorul Direcţiei Refugiaţi, în cadrul MAI, Ecaterina Silvestru.

“Fără suportul entiziastic al primarilor şi consiliilor din satele Mereni şi Răzeni, care au oferit clădirile ruinate UNHCR, pentru a fi renovate în apartamente, acest proiect pilot privind locuinţele, nu ar fi fost posibil de realizat,” a spus dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR. 

Patru familia refugiate din Rusia, Armenia, Palestina şi Sudan au primit cheile simbolicede la apartamentele reconstruite în Mereni, localitate situată în apropiere de capitala Chişinău. A doua clădire ruinată, din satul Răzeni, raionul Ioloveni, care a fost reconstruită de UNHCR, urnează să fie transmisă în folosinţă luna viitoare.

Refugiaţii care vor primi apartamente noi au fost selectaţi minuţios de către o echipă multifuncţională, formată din reprezentanţi a Direcţiei Refugiaţi, Biroul Migraţie şi Azil, UNHCR si ONG-uri partenere. Refugiaţii selectaţi dispun de aptitudini de care ar putea beneficia pe viitor comunităţile lor gazdă.

Conform unui acord semnat cu autorităţile locale, beneficiarii de apartamente vor avea grija de întreţinerea apartamentelor, şi vor fi responsabili pentru plata serviciilor comunale, însă vor fi scutiţi de plata chiriei pe o perioadă de cinci ani. După cinci ani se presupune că ei îşi vor cumpăra apartamentele proprii, astfel încît apartamentele renovate de UNHCR, să fie date altor refugiaţi ce au nevoie de adăpost. 

“UNHCR este recunoscător Uniunii Europe pentru susţinere şi speră că guvernul va fi disponibil să ofere pe viitor mai multă asistenţă pentru refugiaţi pentru a-i ajuta să se integreze aici în Moldova,” a declarat Reprezentantul UNHCR Kessler.

UNHCR susţine Guvernul Republicii Moldova în vederea asigurării cadrului legal şi procedural necesar pentru oferirea ajutorului necesar refugiaţilor şi altor persoane care necesită protecţie internaţională, în conformitate cu standardele internaţionale şi pentru a stabili, de asemenea, mecanismele de promovare a integrării acestora, sau cum ar fi această iniţiativă de a le oferi cazare.

În cadrul Proiectului UE/UNHCR de Integrare Locală, UNHCR de asemenea a reconstruit aripa finală a Centrului de Cazare Temporară pentru Solicitanţi de Azil, cu o capacitate de a găzdui pînă la 220 de persoane.  

Refugiaţii vulnerabili (care locuiesc în Chişinău, Briceni, Cimişlia, Criuleni, Rîbniţa şi Tiraspol) au beneficiat de granturi în formă de bunuri, în cadrul proiectului, ce includ mărfuri de uz casnic (aragaze, frigidere, radiatoare, cazane, etc) pentru a asigura standardele de bază de trai. În cadrul programului pilot, 19 familii ale refugiaţilor, selectate minuţios (care locuiesc în Bender, Briceni şi Cimişlia) au primit granturi pentru a începe un business mic în sumă de pînă la €2,000 pentru a-i ajuta să devină de sinestătători. 

Refugiaţii de asemenea au primit asistenţă pentru a se integra mai bine în comunitatea gazdă, inclusiv prezentări privind orientarea culturală, călătorii în teren şi participarea la sărbătorile naţionale; asistenţă juridică privind drepturile sociale şi economice, asistenţă psihologică şi consiliere privind angajarea în cîmpul muncii. Mai mult de 220 de persoane au beneficiat de asistenţă socială, medicală şi de instruire. 

Cursurile de limbă română organizate cu suportul ULIM şi a Universităţii “Ion Creangă” au fost implementate şi au fost amenajate două laboratoare cu echipament specializat pentru însuşirea limbii. Au fost organizate vizite de studiu pentru constituirea capacităţii pentru reprezentanţii guvernului (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei) şi societatea civilă ONG-uri.     

Uniunea Europeană a contribuit cu 80 procente finanţare din suma totală de €554,963 a Proiectului de Integrare Locală, iar restul 20 procente, au fost oferite de UNHCR. Proiectul de Integrare locală cu o durată de doi ani şi prevăzut pentru Republica Moldova are drept scop îmbunătăţirea perspectivelor de integrare a refugiaţilor în Republica Moldova conform obligaţiilor în cadrul Convenţiei prinvind statutul refugiaţilor din 1951.  

Read more »

Alexei ROIBU: „Eu nu vreau să fiu omul, care să folosească acest pămînt sfînt pentru lucruri urîte.”

Interviu cu dl Alexei ROIBU, Ministrul Afacerilor Interne

Deşi are o statură impunătoare şi o funcție ce-l detaşează din rîndul oamenii simpli, Alexei Roibu a fost persoana care a detensionat atmosfera ce plutea în jurul vizitei sale la Cahul şi a reuşit să-i facă pe cei prezenți să se simtă bine. Cu un fin simț al umorului şi cu o fel aparte de a sfărîma barierele de comunicare, Ministrul MAI a lăsat o amintire plăcută în cartea de oaspeți a raionului Cahul şi o imagine bună a instituției pe care o conduce.

Anna Hodinitu: Dle ministru, ne puteți oferi o imagine de ansamblu a raionului Cahul de la „înălțime”, poate chiar şi în comparație cu alte raioane?

Alexei Roibu: Privitor la activitatea Comisariatului de Poliție în raionul Cahul, după cum am fost informat de către şeful Departamentului de Poliție, mari probleme nu sunt – nu sunt crime care nu au fost descoperite, nu sunt alte competențe în care el nu s-ar isprăvi persoanele responsabile. Am aplicat o nouă metodologie de apreciere a activității polițiştilor, adică, activitatea de bază a polițistului nu se caracterizează prin procentajul infracțiunilor descoperite, dar prin starea de lucruri în raion şi prin imaginea pe care o are Poliția în fața cetățenilor. De aceea nu mă voi referi la procentajul comparativ cu alte raioane.

Aş vrea ca data viitoare cînd voi veni, să-mi spuneți dvs. care este procentul de încredere al cetățenilor în poliția din Cahul şi dacă îmi veți spune că este mai mare ca la biserică - le dau grade, le dau ce vreți. Dar ceea ce am văzut astăzi în relațiile cu cetățeanul… sunt multe rezerve atît în privinţa aprecierilor, cît şi în atitudinea de zi cu zi. Eu mereu repet că Poliția trebuie să fie alături de cetățeanul simplu, să fie înţeleagă problemele omului şi împreună să depăşească obstacolele cu care se confrunt. Dar pentru aceasta este nevoie, în primul rînd, de o atitudine omenească, omenoasă şi grijulie...

A.H.: Nu este un secret pentru nimeni faptul că instituția pe care o conduceți se confruntă cu o criză de iamgine. Ce măsuri întreprindeți la nivel național în scopul reabilitării imaginii anumitor servicii ale organelor ocrotirii normelor de drept?

A.R.: După părerea mea, criza aceasta de imagine există fiind că o perioadă de timp poliția a uitat de grijile cetățeanului şi poate că nu sunt ei atît de vinovați, cît faptul că, ca urmare a unor indicaţii, au fost orientați mai puțin spre grijile cetățenilor, uitîndu-se de faptul că anume cetățeanul le plăteşte salariile. Indicațiile unor persoane sus-puse, uneori nu tocmai inspirate şi corecte, la un moment dat i-a plasat pe colaboratorii noştri față în față cu cetățeanul, chiar într-o ipostază de confruntare. Astăzi încercăm să pătrundem adînc în adevăratele probleme ale cetățenilor. Criza de imagine este o problemă pe care noi vrem s-o rezolvăm cît se poate de repede. Un pas important în acest scop este adoptarea unor acte juridice – legislative şi hotărîri de guvern care deja sunt aplicate drept reforme ale instituţiei noastre şi pe verticală, şi pe orizontală.

A.H.: Referitor la reforme, vorbiți-ne pe scurt despre modul în care decurge acest proces de restructurare în cadrul MAI, aveți de luptat cu o mentalitate învechită în cadrul instituției?

A.R.: Acest fenomen al mentalităţii învechite a mai dispărut, odată cu reformele care au avut loc şi continuă în Republica Moldova şi au coincis şi cu reformele MAI. Dar au fost şi unii funcţionari care erau siguri de funcţionalitatea sistemului vechi şi care se opuneau într-o formă sau alta schimbărilor, de fapt avînd grijă mai mult de confortul personal. Mulți dintre ei au ieşit la pensie, dar au rămas o echipă de angajați care doresc într-adevăr schimbări în cadrul sistemului MAI. Cu părere de rău dintre toate organele ocrotirii normelor de drept cel mai mic salariu este al Poliției. Eu sunt bucuros să vă informez că noi acum nu ne confruntăm cu o criză de mentalitate în MAI. Noi, polițiştii avem o dorință - să recăpătăm încrederea cetățeanului. Eu nu vreau să fiu omul care să folosească acest pămînt sfînt pentru lucruri urîte. Vor mai fi multe schimbări pe care o să le simțiți. Parte a reformei ţine şi de demilitarizarea insituţiei noastre.

A.H.: În mentalitatea colectivă s-a creat un stereotip, care clasifică organele de drept ca fiind mai mult un mecanism de sancționare a societății.

A.R.: Aş vrea să spun că MAI nu este doar Poliția, de aceea cînd se vorbeşte despre MAI ca despre un organ de represiune şi sancțiune cred că e o greşit; eu l-aş aprecia mai mult ca pe un organ de acordare a serviciilor cetățenilor, fiindcă avem mult mai multe competențe de acordare a serviciilor şi de rezolvare a problemelor, decît de sancționare. Privitor la noţiunea represie… Nu e cuvîntul cel mai potrivit, pentru că în cadrul departamentului de Poliție se duce cont de respectarea legislaţiei în vigoare, însă cînd vine vorba de persoanele certate cu legea, atitudinea trebuie şi este corespunzătoare.

Nu ştiu din ce considerente unele persoane consideră că poliția trebuie să stea cu ochii pe societate, comunitate şi să vegheze orice mişcare a omului. Nu, nu este corect. Poliția trebuie să fie alături de societate, pentru că este parte a acesteia, iar competențele sale ţin nu doar de lupta cu criminalitatea, ci, întîi de toate, de apărarea drepturilor omului. Sunt mult mai mulți oameni care au nevoie să fie apărați, decît criminali de care trebuie să ne ocupăm.

A.H.: Care ar fi mesajul pentru cetățenii ce aşteaptă nerăbdători reacția Dvs. referitor la realitățile legate de relația cu structurile MAI, cu care se confruntă ocazional?

A.R.: Deşi nu este de competența mea să transmit mesaje cetățenilor, deoarece mesajul meu este pentru colaboratorii MAI, totuşi aş vrea să-i informez că am să cer în continuare ca angații să fie mai atenți faţă de cetățeni. Întîlnirile de azi mi-au demonstrat că oamenii au probleme, iar aceste probleme, cu părere de rău, nu ştiu din care considerente, rămîn încă nerezolvate. Tot ceea ce am discutat astăzi cu cetățenii, sunt probleme care se pot rezolva aici, pe loc şi nu trebuie intervenția ministrului - aceasta ține de organizarea muncii şi responsabilitatea colaboratorilor. Cred că după vizita mea va fi acordată mai multă atenție doleanțelor cetățenilor. Prin aceasta vom demonstra că ținem cu adevărat la imaginea poliției.

Pentru Refugium:

Anna Hodinitu

Read more »