Refugiaţi în Republica Moldova necesită mai multă asistenţă pentru integrare

CHIŞINĂU, 30 mai 2012 - Potrivit unui studiu lansat de către Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), refugiaţii în Republica Moldova doresc să lucreze legal şi să devină indepedenţi economic, însă solicită mai multă implicare din partea agenţiilor guvernamentale şi a ONU pentru a le promova integrarea locală.  

Refugiatii îşi părăsesc ţările de origine din cauza persecutării pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social, opinii politice sau din cauza unor calamităţi, cum ar fi conflictul armat. Odată ce refugiaţii găsesc protecţie într-o ţară străină, aceştea deseori se confruntă cu mai multe dificultăţi în obţinerea asistenţei.

Studiul UNHCR privind situaţia refugiaţilor, beneficiarilor de protecţie umanitară (BPU) şi persoanele apatride, întitulat “Raportul de Evaluare Participativă 2011: Cum trăiesc (experimentează viaţa) refugiaţii, BPU şi persoanele apatride în Moldova”, a constatat că multe persoane care solicită protecţie în Republica Moldova spun că se confruntă cu probleme serioase în găsirea unui loc de muncă, cazare adecvată, recunoaşterea diplomelor străine, şi afirmarea altor drepturi ale omului, astfel ca obţinerea documentelor de călătorie şi cetăţenie.     

Moldova se numără printre majritatea ţărilor Europene, nu doar prin oferirea accesului la angajare legală, dar de asemenea prin oferirea solicitanţilor de azil a dreptului de a se angaja legal, în urma aprobării din partea Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne. Însă acest gest pozitiv din partea guvernului, este puţin înţeles de către viitorii angajatori.  

UNHCR în Republica Moldova are în jur de 2,250 persoane în cadrul mandatului său, dintre care mai mult de 2,000 sunt persoane apatride şi restul sunt refugiaţi, beneficiari ai protecţiei umanitare şi solicitanţi de azil.

Beneficiarii UNHCR au apelat pentru mai mult support privind angajarea şi eforturi suplimentare de a învinge încetarea discriminării, astfel încît să devină independenţi economic. În lipsa asistenţei din partea guvernului, refugiaţii au solicitat UNHCR să continue să ofere asistenţă de ordin casnic, oferită cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru refugiaţii vulnerabili selectaţi cu grijă.

“Problema privind condiţiile de trai adecvate şi accesibile este una cu care se confruntă toţi locuitorii Moldovei, în special refugiaţii şi solicitanţii de azil care nu au familii ori careva alt ajutor, decît asistenţa pe care ar putea-o primi de la noi”, a spus Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova.     

Refugiaţi care au participat la studiu au menţionat că ar vrea să beneficieze de cazare socială oferită de către govern.  

“Refugiaţii de asemenea au spus că guvernul trebuie să adreseze sistemul de înregistrare gen “propiska”, care determină mulţi proprietari să refuze oferirea unei chirii oficiale, iar în urma ascestei situaţii, unii refugiaţi şi cetăţeni ai Moldovei nu reuşesc să-şi înregistreze reşedinţa şi să poată beneficia de servicii medicale ori alte servicii sociale”, a spus Kessler.

Refugiaţii din Africa care au participat la studiu şi-au exprimat îngrijorări privind discriminarea rasială, cu toate că cei intervievaţi au declarat că nivelul xenofobiei şi discriminării în Republica Moldova s-a îmbunătăţit considerabil pe parcursul ultimilor 15 ani. Cu toate acestea, ei au solicitat UNHCR şi guvernul să desfăşoare mai multe activităţi de informare a publicului privond motivele de ce persoanele solicită azil în Moldova.  

Participanţii studiului anual au solicitat ca Moldova să-şi îndeplinească eficient angajamentele luate în 2002 cînd a aderat la Convenţia privind statutul refugiaţilor şi să emită documente de călătorie, care permit deţinătorii acestor documente să solicite vize pentru călătorii peste hotare. Refugiaţii recunoscuţi în present trebuie să aştepte mai mult de opt ani pentru a aplica pentru cetăţenie, înainte de a aplica pentru paşaport. Republica Moldova a asigurat UNHCR că va examina problema privind lipsa documentelor de călătorie în  anul acesta.

Persoanele apatride din Moldova, în special locuiesc în Transnisria. Aceştea au solicitat guvernul şi UNHCR să întreprindă mai multe acţiuni pentru a sensibiliza publicul privind problema apatridiei şi de a transforma procedura de naturalizare în una mai puţin birocratică.

Anul acesta, careva timp mai devreme, Moldova a convenit să implementeze Convenţia din 1954 cu privire la statutul aptrizilor şi Convenţia din 1961 privind reducerea apatridiei, cît şi o lege importantă privind procedura de determinare a statutului de apatrid, care va facilita soluţionarea problemei obositoare ce ţine de apatridie.  

Rezultatele studiului au fost obţinute de o echipă de evaluare, care a inclus reprezentanţi ai UNHCR şi ai partenerilor de implementare AVE Copiii, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi Centrul de Drept al Avocaţilor. Agenţiile au întreprins observări participative/vizite la domiciliu, cît şi întîlniri individuale, semi-structurate şi anumite discuţii în grup cu persoanele care sunt în atenţia UNHCR şi locuiesc în diferite părţi ale Moldovei, inclusiv segmentul Transnistria.

Pentru mai multă informaţie privind raportul şi recomandările sale, persoanele interesate sunt încurajate să se adreseze la Reprezentanţa UNHCR în Republica Moldova.  

Pentru informaţie suplementară contactaţi Reprezentanţa UNHCR în Moldova

str. A. Mateevici, 68  MD-2009 Tel. 27 18 53, 27 08 65 fax: 27 19 53, e-mail: mdach@unchr.org

Puteţi vizita  www.unhcr.org şi www.unhcr.org.md

Read more »

Refugees in Moldova need more integration assistance

CHISINAU, 30^th May 2012 – Refugees in the Republic of Moldova want to work legally and become self-sufficient but seek more involvement on the part of government agencies and the UN to promote their local integration, according to a study released by the United Nations Office of the High Commissioner for Refugees (UNHCR).

Refugees flee their homelands due to persecution because of their race, religion, nationality, membership in a particular social group, political opinion or serious upheaval like war. Once they find protection in a foreign country they often may face problems obtaining assistance.

UNHCR’s survey of refugees, beneficiaries of humanitarian protection (BHPs) and stateless persons, entitled “2011 Participatory Assessment Report: How refugees, BHPs, and stateless persons experience life in Moldova” found that many persons who seek protection in the Republic of Moldova say they have serious problems finding jobs, adequate housing, getting their foreign diplomas recognized and asserting other human rights like obtaining travel documents and citizenship.

Moldova stands out amongst most European countries by not only granting refugees access to legal employment, but by also giving asylum seekers the right to legally work upon approval of the Bureau for Migration and Asylum of the Ministry of Internal Affairs. But this positive act on the part of the government is little understood by prospective employers.

There are more than 2,250 persons under UNHCR’s mandate in the Republic of Moldova, of whom more than 2,000 are stateless persons and the rest are refugees, beneficiaries of humanitarian protection and asylum-seekers.

UNHCR’s beneficiaries appealed for greater support in obtaining employment and further efforts to overcome lingering discrimination so that they might achieve self-reliance. In the absence of government aid, refugees called on UNHCR to continue providing targeted housing assistance aimed at improving the living conditions of carefully selected vulnerable refugees.

“Adequate and affordable housing is a major challenge facing all residents of Moldova, especially refugees and asylum seekers who have no family or other support networks, aside from any assistance they may receive from us,” said Peter Kessler, UNHCR representative to Moldova.

Refugees who participated in the study said that they would like to be considered for social housing provided by the government.

“Refugees also said the government should address the “propiska”-like registration system which causes many landlords to deny refugee formal leases, which leaves some refugees and Moldovan citizens alike sometimes unable to register at their homes and obtain access to health care and other social services,” UNHCR’s Kessler said.

Refugees from Africa who were participated in the study raised concerns about racial discrimination, although all those interviewed declared that the level of xenophobia and discrimination in the Republic of Moldova has considerably improved over the last 15 years.  However, they called on UNHCR and the government to conduct more activities aimed at raising awareness amongst people regarding the reasons why persons seek asylum in Moldova.

Participants in the annual study called on Moldova to promptly honor its commitments made in 2002 when it acceded to the Refugee Convention and issue Convention Travel Documents, which allow their holders to apply for visas to travel abroad. Recognized refugees currently must wait more than eight years to apply for citizenship before applying for a passport. The Republic of Moldova has assured UNHCR that it will address the lack of Convention Travel Documents this year.

Stateless persons in Moldova mainly live in the Transnistrian region. They called on the government and UNHCR to do more to raise awareness about statelessness and to make the naturalization procedure less bureaucratic.

Earlier this year Moldova agreed to implement the 1954 Convention relating to the Status of Stateless Persons and the 1961 Convention on the Reduction of Statelessness as well an important law establishing a statelessness determination procedure that should help resolve the lingering problem of statelessness.

The survey results were obtained by an assessment team consisting of the representatives of UNHCR and implementing partners Ave Copiii, the Charity Center for Refugees and the Law Center of Advocates. The agencies undertook participatory observations/home visits, as well as individual, semi-structured meetings and focus group discussions with UNHCR’s persons of concern residing in various parts of Moldova, including the Transnistrian segment.

For more information concerning the report and the recommendations, interested persons are encouraged to address UNHCR Representation in the Republic of Moldova:

For additional information you may contact UNHCR Representation in Moldova

68, A. Mateevici str., MD-2009

Tel. 27 18 53, 27 08 65 fax: 27 19 53, e-mail: mdach@unchr.org

You may also wish to visit the websites www.unhcr.org and www.unhcr.org.md

Read more »

AI NOŞTRI DE MAI LA VEST

Nesiguranţa în ziua de mîine m-a făcut să trec prin diferite situaţii. Omul fără rădăcini trăieşte în nesiguranţă. Moldovenii noştri au valoare printre străini.

Interviu cu Dna Ana T., de meserie arhitector, emigrantă din Moldova, stabilită cu traiul în Geneva,

Maria Jomir: Stimată Dnă, sunteţi una dintre multele femei moldovence care aţi părăsit meleagurile natale din binecunoscutele motive din care au făcut-o, o fac şi, din păcare, o vor mai face şi alte femei de-ale noastre. Din cîte se cunoaşte, mulţi moldoveni, dar şi alte persoane din spaţiul ex-sovietic, emigrează pentru că sunt nefericiţi din cauza situaţiei materiale la care au ajuns, alţii pentru ca să le ofere copiilor lor un viitor mai bun, iar unii pentru că nu mai suportă, propriu-zis, corupţia care îşi are rădăcinile în cele mai diverse domenii de acitivate şi, chiar în structurile de vîrf guvernamentale. Pe dumneavoastră ce va făcut anume să luaţi drumul străiniei?

Ana T: Întîi de toate Vă mulţumesc pentru interesul arătat faţă de mine. Sigur, nu mi-a fost uşor să iau drumul străiniei, precum v-aţi exprimat. Dar, în calitate de mamă, nu am putut suporta suferinţele celor apropiaţi – părinţii în vărstă, şi mai ales copii, cărora nu le puteam oferi nici strictul necesar. În Moldova nu mi-am putut permite asemenea lucruri, chiar dacă aveam un job destul de plătit. Sunt mulţi moldoveni care, din păcare, nici pînă astăzi nu cunosc o altă lume în afară de frumoasele noastre poieniţe, cărăruşele satelor noastre pe care au copilărit… Dar e destul să ieşi din hotarele ţărişoarei nostre, şi peloc desoperi o altă lume, un alt stil de viaţă, alte relaţii dintre oameni şi multe-multe lucruri de care se bucură europenii. Probabil şi dorinţa de a afla ce se întămplă pe alte meridiane, dar şi curiozitatea descoperirii în sine au făcut să mă îndepărtez de cei dragi şi de ţara mea.

M.J.: Şi drumul spre acest orăşel v-a fost anevoieos? Aţi simţit sprijinul celora ce vă însoţeau?

A.T: Orice drum dinspre casa părintească este anevoios. Nu cred că o altă persoană, aflată în situaţia mea, ar da un răspuns negativ – omul este legat întîi de toate de locul în care s-a născut, părinţii şi fraţii dragi, şi de prietenii buni. La drept vorbind, de la bun început vroiam să ajung în Italia, pentru că aveam rude acolo şi speram la ajutorul lor, însă ocazia a făcut să ajuns în Elveţia.

M.J.: Vă rog să ne faceţi o scurtă descriere a unei zile trăită în Geneva?

A.T.: Îmi amintesc cu greu de zilele pline de emoţii, care mi se păreau fără de sfîrşit. Nesiguranţa în ziua de mîine m-a făcut să trec prin diferite situaţii – de anxietate şi depresie totală. Multele frămîntări şi nenumăratele nemulţumiri, însă, au trecut odată cu trăirea primelor semne de integrare în noul mediu. Şi vreau să vă spun că acomodarea, adaptarea la noul mediu social şi cultural, dar şi lingvistic este un proces foarte anevoios pentru unii dintre noii-veniţi, pe cînd o altă categorie de persoane trec foarte uşor peste aceste obstacole fireşti. Partea proastă e că unii emigranţi nu se pot integra niciodată şi nicăieri. Şi asta e grav – este insuportabil şi greu de trăit asemenea situaţii dificile. Trebua să ajung pe alte meleaguri ca să-mi dau seama de o înţelepciune a poporului nostru:  omul fără rădăcini trăieşte în nesiguranţă. Acum însă am ajuns să trăiesc clipe fericite şi să mă simt destul de bine în noua mea ţară. Mă bucur că am şi cîteva zile libere; perioadă în care, dacă e timp frumos - fac o plimbare pe malul lacului; merg cu plăcere la Biserica Ortodoxă de aici din oraş, unde îmi regăsesc liniştea şi întărirea sufletească. Din programul meu nu lipsesc nici vizitele la muzeu, vizionarea unor filme interesante ori a unei piese de teatru, concert; orice hrană spirituală face bine sufletului meu.

M.J.: Care este cea mai mare satisfactie trăită aici şi la ce Vă aşteptaţi în viitorul apropiat?

A.T.: Cu toată modestia, consider că am reuşit multe deja în viată şi mi-am dat seama că succesul meu depinde doar de mine. Chiar şi atunci cînd ai unele îndoieli, e bine să fii realist şi să analizezi  la rece mijloacele cu care urmăreşti să-ţi atingi scopul. Dar nimeni, nicioata, n-ar trebui să te facă să te opresti din a-ţi împlini visul; deşi nu orice vis se transformă în realitate. Satisfacţia mea este împlinirea dorinţelor copiilor mei; dar eu zic, măcar a unei părţi din speranţele lor. Pentru mine a dărui înseamnă a mi se dărui, a cîşiga în faţa acestei lupte care este viaţa. Este loc pentru mai bine şi pentru mai multe, dar îmi doresc din tot sufletul să fiu mai bună, mai loială, să fiu mai puternică şi mai înţelegătoare cu toţi cei din preajmă.

M.J.: Aţi plecat din Moldova, în fond, pentru a Vă creşte copiii şi pentru a le oferi mai multe. Şi cred că aţi reuşit. Acum care Vă sunt planurile - vreţi să rămîneţi aici sau reveniţi în ţară? Ce veti face dacă ar fi să vă întoareţi în Moldova?

A.T.: Trebuie să zic că Elveţia mi-a deschis uşile spre un viitor mai bun, ceea ce, din păcate, ţara noastră nu a putut să-mi ofere. Aş dori să mă întorc în Moldova cu cea mai mare dragoste pentru că rădăcinile îmi sunt acolo, însă este prea devreme să i-au o astfel de hotărire. Dacă m-aşi întoarce în ţară aşi face o meserie care să-mi aducă satisfacţie. Contează mult să faci ce-ţi doreşti.

M.J.: Cu cît sunteţi mai departe de ţară cu atît sunteţi mai aproape de ea. Vă apasă dorul de casă?

A.T.: Fie pîinea cît de rea, tot mai bine-n ţara mea – ăsta ar fi răspunsul meu, din cîte vezi, venit tot din înţelepciunea noastră populară. Uneori îmi este greu şi aici, în Geneva, oricum, mă aflu printre oameni străini. Drumurile vieţii m-au dus departe, dar gîndurile îmi zboară la casa părintească – mi-e dór de casa părintească, de ţărişoarea mea şi de tot ce înseamnă pămînt moldovenesc. Dorul de părinţi, de satul natal mă copleşeşte. Îmi lipsesc sărbătorile tradiţionale, cîntecele şi dansurile noastre populare, colindele care fac parte din copilaria şi viaţa mea, petrecute în Moldova.

M.J.: Credeţi că migraţii moldoveni sunt discriminaţi în Elveţia sau în alte ţări ale lumii?

A.T.: Una din provocările fenomenului migraţiei este situaţia economică proastă din ţară. În ceea ce priveşte discriminarea, nu am auzit şi n-am întîlnit asemenea cazuri. Vreau doar să zic şi să ştie toată lumea că moldovenii au valoare. Şi sunt mîndră pentru conaţionalii mei.                   

M.J.: Va mulţumesc!

Pentru conformitate,

Maria JOMIR,

studentă-jurnalist, ULIM

Read more »

Ambasadorul Teixeira prezidează cea de-a 18ea Reuniune a Consiliului Coordonator

Odesa, 24 Mai 2012: Ambasadorul Jose Manuel Pinto Teixeira a prezidat astăzi Reuniunea Consiliului Coordonator (RCC) al Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) şi a apreciat înalt progresul realizat de către EUBAM și partenerii săi – autoritățile de gestionare a frontierei din Moldova și Ucraina.  

Aceasta a fost cea de-a 18-ea RCC, în cadrul căreia Misiunea a avut posibilitatea să prezinte raportul său anual pentru perioada anilor 2010-2011 şi să își scoată în evidență progresele realizate în faţa principalilor săi parteneri– ministerele de externe, serviciile vamale și grăniceri din Moldova și Ucraina – și partenerii internaționali, inclusiv, delegațiile UE în Moldova și Ucraina, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Participanților forului, pe lîngă raportul anual, le-a fost prezentat raportul de activitate al Misiunii pentru perioada decembrie 2011 - aprilie 2012.

“EUBAM este un exemplu extraordinar al faptului cum Uniunea Europeană poate susține procesul reformelor democratice în această regiune,” a remarcat Ambasadorul Teixeira. “Sincer cred că împărtășind cele mai bune practici europene cu vecinii noștri, putem obține un progres real în ameliorarea securității și sprijinul dezvoltării economice, care, desigur, oferă beneficii reciproce pentru Uniunea Europeană și vecinii săi apropiați.”

Consiliul Coordonator a luat cunoștință de progresul realizat de către EUBAM în toate domeniile sale de activitate, inclusiv, eforturile continue de consolidare a capacităților și suportul operațional pentru partenerii săi. În mod special a fost menționat sprijinul Misiunii în pregătirile pentru campionatul EURO 2012, lansarea Punctului Comun de Trecere a Frontierei Rosoşani-Briceni în luna februarie, precum şi contribuţia EUBAM pentru reluarea traficului feroviar marfar prin Transnistria.

Deținînd un mandat pentru oferirea asistenței tehnice pînă în noiembrie 2015, Șeful Misiunii EUBAM Dl Udo Burkholder a menționat că partenerii Misiunii din ambele state pot miza pe angajamentul de lungă durată al Misiunii pentru îmbunătățirea standardelor de gestionare a frontierei moldo-ucrainene. “Suntem o misiune ambițioasă,” a zis Dl Burkholder, “iar realizările mari sunt urmate de așteptări și mai mari. Intenționăm să facem față cu succes acestor așteptări.”

###

REMARCĂ: EUBAM și-a început activitatea la 30 noiembrie 2005, iar mandatul său include oferirea suportului și consultanței tehnice pentru principalii săi parteneri, autoritățile vamale și grăniceri ale Republicii Moldova și Ucrainei, în eforturile acestora de aproximare a procedurilor la standardele UE. Consiliul Coordonator este organul de conducere al Misiunii care se convoacă de două ori pe an.

CONTACTE

Ronan Goggin

+380 482 36 52 74

Mob: +38 050 413 91 34

Maryna Reshetnyak

+380 482 36 52 74

Mob: +38 050 391 09 04

Dariia Pokhliebaieva

+380 482 36 52 74

Mob: +38 050 415 62 70

Cristina Ţurcan

Mob: +373 68 37 59 75

press@eubam.org

Read more »

Ambassador Teixeira chairs 18th EUBAM Advisory Board Meeting

Odessa, 24 May 2012: Ambassador Jose Manuel Pinto Teixeira today chaired the 18th Advisory Board Meeting (ABM) of the European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine (EUBAM) and commended the progress made by EUBAM and its border-management partners in Moldova and Ukraine.

This was EUBAM’s 18^th ABM, giving the Mission the opportunity to present its annual report for 2010-2011 and outline progress to its main partners – the foreign ministries, and border-guard and customs services of Moldova and Ukraine – and international partners including the EU delegations in Moldova and Ukraine, the United Nations Development Programme, and the Organization for Security and Cooperation in Europe. An activity report covering the period December 2011 to April 2012 was presented to the ABM participants in addition to the annual report.

“EUBAM is one of the outstanding examples of how the European Union can support the governance reform process in this region,” said Ambassador Teixeira. “I truly believe that by sharing best EU practices with our neighbours, real progress can be made in improving security and assisting economic development, which of course is for the mutual benefit of the European Union and its close neighbours.”

The Advisory Board acknowledged progress made by EUBAM across all areas of its activities, including its continued capacity building and operational support to partners, but singled out for special mention the Mission’s support for EURO 2012 preparations, the launching of a Jointly Operated Border Crossing Point at Rossoshany-Briceni in February, and EUBAM’s contribution to the resumption of rail freight traffic through Transnistria.

With a mandate to provide technical assistance until November 2015, the Head of EUBAM Mr Udo Burkholder said that its partners in both countries could count on the Mission’s long-term commitment to improving border-management standards on the Moldova-Ukraine border. “We are an ambitious mission,” said Mr Burkholder, “and with higher achievements come higher expectations. But we intend to be equal to those expectations.”

###

NOTE: EUBAM began operations on 30 November 2005, with a mandate to provide support and technical advice to its main partners, the border guard and customs authorities of the Republic of Moldova and Ukraine, as they seek to approximate their procedures to EU standards. The Advisory Board is the Mission’s governing body and convenes twice a year.

CONTACTS

Ronan Goggin

+380 482 36 52 74

Cell: +38 050 413 91 34

Maryna Reshetnyak

+380 482 36 52 74

Cell: +38 050 391 09 04

Dariia Pokhliebaieva

+380 482 36 52 74

Cell: +38 050 415 62 70

Cristina Turcan

Cell: +373 68 37 59 75

press@eubam.org

Read more »

Посол Тейшейра председательствует на 18-ом заседании Консультативного Совета EUBAM

Одесса, 24 мая 2012 г. – Сегодня посол Жозе Мануэль Пинту Тейшейра председательствовал на заседании Консультативного Совета  Миссии Европейского Союза по приграничной помощи Молдове и Украине (EUBAM) и отметил  достижения EUBAM и ее партнерских ведомств, работающих на границе,  в Молдове и Украине.  

На 18-ом заседании Консультативного совета Миссия ЕС представила годовой отчет за 2010 – 2011 год и результаты своей деятельности основным партнерам, среди которых министерства  иностранных дел, пограничные и таможенные ведомства Молдовы и Украины, а также международные организации - Представительства ЕС в Молдове и Украине, Программа развития ООН и Организация по безопасности и сотрудничеству в Европе. Наряду с годовым отчетом вниманию участников был представлен отчет о деятельности Миссии ЕС за период с декабря 2011 г. по апрель 2012 г.

"EUBAM - один из ярких примеров того, как Европейский Союз может оказывать поддержку процессу государственных реформ в данном регионе", - отметил посол Тейшейра. "Искренне верю, что обмен передовым опытом ЕС с нашими соседями может содействовать повышению уровня безопасности и экономическому развитию, что, конечно же, пойдет на благо как Европейского Союза так и его ближайших соседей".

Консультативный Совет отметил достижения EUBAM во всех сферах деятельности, включая продолжающееся институциональное развитие партнерских служб и оказание им оперативной поддержки. Особо были выделены такие сферы, как содействие Миссии в подготовке к ЕВРО-2012, начало работы совместно-управляемого пункта пропуска "Россошаны-Бричень" в феврале этого года и вклад Миссии в возобновление грузовых железнодорожных перевозок через Приднестровье.

Учитывая, что мандат Миссии на оказание технической поддержки действует до ноября 2015 г., Глава EUBAM, г-н Удо Буркхолдер заявил, что партнерские службы в обеих странах могут рассчитывать на долгосрочную готовность Миссии содействовать повышению стандартов управления молдавско-украинской границей. "У Миссии ЕС большие планы, - сказал г-н Буркхолдер, - и чем выше наши достижения, тем выше ожидания наших партнеров. И мы стремимся соответствовать этим ожиданиям".

###

Примечание: Миссия начала свою работу 30 ноября 2005г., получив полномочия оказывать содействие и техническую поддержку своим основным партнерам – пограничным и таможенным службам Республики Молдова и Украины в их работе по приближению существующих процедур к европейским стандартам. Консультативный совет является руководящим органом EUBAM, который созывается два раза в год.

КОНТАКТЫ

Ронан Гоггин

+380 482 36 52 74

Моб. тел.: +380 482 413 91 34

Марина Решетняк

+380 482 36 52 74

Моб. тел.: +38 050 413 09 04

Дарья Похлебаева

+380 482 36 52 74

Моб. тел.: +38 050 413 62 70

Кристина Цуркан

Моб. тел.: +373 68 37 59 75

press@eubam.org

Read more »

Посол Тейшейра головував на 18-му засіданні Консультативної Ради EUBAM

Одеса, 24 травня 2012 р.: Сьогодні посол Жозе Мануель Пінту Тейшейра головував на засіданні Консультативної Ради Місії Європейського Союзу з прикордонної допомоги Молдові та Україні (EUBAM) та відмітив досягнення EUBAM та її партнерських відомств, що працюють на кордоні, в Молдові та Україні.

Це було 18-те засідання Консультативної ради EUBAM, на якому Місія представила свій річний звіт за 2011 – 2012 р. та презентувала свої досягнення основним партнерам, серед яких міністерства закордонних справ і прикордонні та митні відомства Молдови та України, а також міжнародні організації - Представництва ЄС в Молдові та Україні, Програма розвитку ООН та Організація з безпеки та співпраці у Європі. Крім річного звіту, учасникам засідання було представлено звіт про діяльність Місії  ЄС за період грудень 2011р. - квітень 2012р. 

"EUBAM є одним з яскравих прикладів того, як Європейський Союз може сприяти процесу державних реформ в даному регіоні», – сказав посол Тейшейра. «Я щиро вірю, що обмін передовим досвідом ЄС з нашим сусідами може сприяти економічному розвитку та посиленню безпеки, що, звісно, є взаємовигідним як для Європейського Союзу так і для його найближчих сусідів".

Консультативна Рада відмітила досягнення Місії ЄС в усіх сферах її діяльності, серед яких сприяння інституційному розвитку партнерських служб та надання їм оперативної допомоги. Окремо було відзначено такі сфери діяльності Місії, як сприяння у підготовки до ЄВРО 2012, початок роботи в лютому цього року спільно-керованого прикордонного пункту пропуску «Росошани-Брічень» та внесок EUBAM у відновлення руху вантажного залізничного транспорту через Придністров'я.

У світлі того, що мандат Місії на надання технічної допомоги діятиме до листопада 2015р., Голова EUBAM, пан Удо Буркхолдер відзначив, що партнери Місії в обох країнах можуть розраховувати на довготривалу готовність EUBAM сприяти підвищенню стандартів управління молдавсько-українським кордоном. "У Місії великі плани, – заявив пан Буркхолдер, – і чим більшими є наші досягнення, тим вищими стають очікування наших партнерів. Але ми прагнемо виправдати ці очікування."

###

ПРИМІТКА: Місія почала свою діяльність 30 листопада 2005р., отримавши повноваження надавати допомогу та технічну підтримку своїм основним партнерам – прикордонним та митним службам Республіки Молдова та України в їхніх зусиллях у наближенні існуючих процедур до європейських стандартів. Консультативна рада є керівним органом Місії, який збирається два рази на рік.

Read more »

În premieră Ziua Europei a fost sărbătorită şi la Comrat

Delegația Uniunii Europene a ajuns în acest an să organizeze Ziua Europei și la Comrat, UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, ieri, în Piața Centrală a or. Comrat, s-a desfășurat ”Satul European”. Aici Misiunile diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene au împărtășit din culturile, tradițiile, bucătăria țărilor pe care le reprezintă.

În deschidere, dl Iurie Leancă, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a salutat oaspeții, locuitorii orașului, felicitându-i pe toți cu această sărbătoare frumoasă organizată la Comrat.

Dl Mihail Formuzal, Bașcanul Găgăuziei, de asemenea a venit cu cuvinte de mulțumire adresate celor prezenți, pentru participarea la această sărbătoare, acentuând că populaţia din regiune, prin această sărbătoare, face un pas sigur spre Europa.
În același context, primarul orașului, dl Nicolai Dudoglo, s-a arătat încântat că anume în Comrat s-a decis sărbătorirea Zilei Europei și eveniment ce deschide noi oportunetăţi de a cunoaște şi mai bine diversitatea cultural a statelor europene.

În cadrul ”Satului european” au fost aranjate mai multe corturi ale celor mai importante misiuni diplomatice europene de la Chişinău.
Un deosebit interes pentru vizitatori a trezit cortul Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Moldova. La Ziua Europei UNHCR a prezentat două proiecte susținute de Uniunea Europeană: Integrarea refugiaților în Belarus, Moldova și Ucraina, și Suport pentru activitățile UNHCR în Europa de Est în contextul programelor regionale de protecție. Dl Peter Kessler, Reprezentantul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, a împărțit personal daruri celor prezenți și le-a vorbit despre problema integrării în societate a refugiaților din Republica Moldova. Dl Kessler ne-a declarat că atmosfera Zilei Europei de la Comrat este mai deosebită şi cu un specific aparte faţă de cea de la Chișinău, sărbătorită cu o săptămână înainte.
Oamenii de aici erau foarte curioși să afle lucruri noi, spunând că această zi este una de odihnă și de cunoaștere. Anume cunoașterea noilor culturi și tradiții europene este ceea ce ne lipsește la moment cel mai mult – susţine un vizitator.
Maturii au avut posibilitatea să asiste la două dezbateri publice cu privire la aspectele politice şi economice ale cooperării UE - Republica Moldova, cu participarea oficilalilor UE şi a celor locali.

Copiii, implicaţi în diverse concursuri, cel mai solicitat fiind desenul pe asfalt, au primit cadouri din partea Delegaţiei UE în Republica Moldova. Ca şi la Chişinău, şi la Comrat nu au lipsit Ungheraşele lingvistice unde vizitatorii au însuşit cuvinte și expresii din diferite limbi.
Activităţile „Satului european” s-au încheiat seara cu un concert cu participarea artiștilor din Republica Moldova şi din străinătate.
Ziua Europei a fost marcată și la Comrat pentru prima dată.

Cristina Bruma,

Student-jurnalist,

ULIM


foreportaj:
http://www.facebook.com/photo.php?fbid=296812720408588&set=a.296626540427206.72244.100002395888454&type=1&theater

Read more »

Customs training initiative boosts Transnistria confidence-building process

Chisinau, 21 May: In a further demonstration of the efforts of the European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine (EUBAM) to support the process of confidence building on both sides of the Dniester river, EUBAM today brought customs experts from Chisinau and Tiraspol together for a landmark training initiative that will continue in Chisinau until Friday.

‘Building customs capacity towards modernization’ is the first EUBAM-organised customs training initiative that both parties have participated in together, and follows on from the resumption of rail freight traffic through Transnistria on 26 April after a suspension of approximately six years.

The rail-freight resumption came about thanks to a political agreement of 30 March reached by the Prime Minister of the Republic of Moldova, Vlad Filat, and new Head of Transnistria, Yevgeny Shevchuk, and the subsequent signing of a protocol on customs control, which took into account the technical proposals developed by EUBAM aimed at resolving the customs deadlock.

EUBAM efforts at assisting the process of rail-freight resumption also included a trilateral meeting in November 2011 that saw customs representatives from Chisinau and Tiraspol engage in face to face discussions for the first time in 10 years.

Now that rail freight traffic has resumed, the emphasis will be on developing close working relationships between the two parties and proper implementation of customs control on both sides of the Dniester river.

To that end, this week’s training will aim to improve participants’ understanding of trade facilitation tools, and also focus on issues such as rules of origin, examination of freight, and risk analysis. It is hoped that the event will also lay the foundations for further measures of customs cooperation in future, something that EUBAM will continue to support through the provision of technical assistance.

CONTACTS

Ronan Goggin

+380 482 36 52 74

Cell: +38 050 413 91 34

Maryna Reshetnyak

+380 482 36 52 74

Cell: +38 050 391 09 04

Read more »

Festivalul dedicat Zilei Internaţionale a Familiei la Chişinău

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Familiei, Direcţia municipală pentru protecţia copilului, a organizat ieri, Sărbătoarea cu genericul: „ Familia creează valori, valorile creează familia”, desfăşurată la Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină”. Sărbătoarea se află la cea de-a patra ediţie organizată în cadrul Festivalului Familiei.

Oaspeţii prezenţi la manifestaţie, dl Cornel Ţăruş, Şef Direcţie Protecţia Familiei şi Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi dna  Svetlana Chifa, Şef Direcţie Municipală pentru protecţia Drepturilor Copilului, au adresat cuvinte de felicitare tuturor familiilor prezente în sală, dorindu-le fericire, şi multe bucurii de la cei dragi.

Sărbătoarea a început cu un dans frumos interpretat de copiii de la „Lollipops”, care, prin zibmetele lor schiţate către invitaţii din sală, au şi degajat şi încins atmosfera. 

Primele au fost aplaudate familiile cu mulţi copii - de la trei copii în sus. Să creşti un copil este normal, însă să creşti mai mult de trei copii este un lucru mare şi mai rar întîlnit în ziua de astăzi.

Apoi au fost felicitate familiile care au adoptat copii, familiile care au luat tutelă asupra unui sau mai mulţi copii, familiile în care cresc copii cu disabilităţi. Un moment frumos al serii, a fost cînd pe scenă au urcat familiile cu gemeni, tripleţi şi patrupleţi.

În premieră la Festivalul Familiei, au participat şi familiele refugiaţilor.

Aceşti refugiaţi au trebuit să aleagă între siguranţa familie sau drumul pribegiei şi ei au ales familia. Au lăsat în urmă totul - ţara natală, rude, tradiţii şi au mers acolo unde este mai linişte, au venit în Republica Moldova.

Cele cinci familii de refugiaţi, care împreună cu copiii numără 15 persoane, provin din Azerbaijan, Armenia, Iran, Afganista şi India. În ochii refugiaţilor se putea vedea multă lumină şi bucurie. Unii dintre ei ne-au mărturisit că sărbăroarea familiei semnifică foarte mult, din simplu motiv că ştiu ce înseamnă să te desparţi de cei apropiaţi.

Şeful Centrului de Caritate pentru Refugiaţi, dl Djavid Paknehad, ne-a declarat că pentru anul viitor, doar pentru refugiaţi, se va încerca organizarea unei sărbători a familiei chiar în cadrul Centrului, cu concursuri pentru copii şi recitaluri muzicale interpretate chiar de familiile refugiaţilor; cu diferite premii şi menţiuni. În prezent la Centrul de Cazare pentru solicitanţii de azil se află în jur de 30 de familii.

Cu această ocazie, atît refugiaţii cît şi familiile băştinaşe, au primit cadouri, parte procurate de Reprezentanţa Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, parte graţie generozităţii unor agenţi economici din mun. Chuşinău.

În total la Festival au fost menţionate 73 de familii, care împreună cu copii numără 440 de persoane.

În cadrul festivităţii au fost menţionate mai multe familii care au primit şi cîte un mic cadou din partea organizatorilor, pentru dragostea pe care o poartă celor apropiaţi şi pentru exemplul arătat tuturor.

Cristina BRUMA,

Catedra Jurnalism,

ULIM

                                                                                                  

Read more »