Serbarea Zilei Drapelului de Stat la Centrul de Cazare pentru solicitanţii de azil

Din iniţiativa Biroului Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cu spijinul organizaţiilor non-guvernamentale, partenere ale Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Moldova, în data de 27 aprilie, curent, în incinta Centrului de Cazare pentru solicitanţii de azil (CCSA), a fost organizată serbarea Drapelului R.Moldova. 

Dl Igor Prodan, Director al CCSA, i-a felicitaţi pe toţi cei prezenţi cu ocazia Zilei Drapelului şi a atras atenţia locatarilor Centrului asupra faptului că una din obligaţiunile persoanelor care solicită cetăţenia R.Moldova este cunoaşterea istoriei şi Consituţiei ţării de azil, iar perspectiva însuşirii de către străini şi a culturii şi obiceiurilor poporului gazdă le face faţă şi este salutată de băştinaşi.

Dl Sergiu Găină, consilier juridic în cadrul Centrului de Drept al Avocaţilor, a prezentat pentru publicul divers - solicitanţi de azil dintr-o serie de state din Asia, Africa şi Europa - o lecţie interesantă despre istoria Drapelului şi semnificaţia Zilei Drapelului.

 .

Evoluția istorică a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, cu actuala amplasare verticală a culorilor – albastru, galben, roșu – cunoaște o cale lungă și glorioasă. Steagul îmbină vechiul însemn heraldic al Moldovei – tradiționalul cap de bour și culorile naționale ale neamului moldovenesc. Drapelele au existat, cu certitudine, încă din timpul lui Bogdan, voievod al Moldovei, care cu ajutorul steagurilor sale și ale celor boierești a învins la 1359 oastea regelui Ungariei Ludovic de Anjou. Cel ce a ridicat la un nivel superior valoarea lor a fost Ștefan cel Mare (1457-1504), întrucât toate cele 24 ținuturi ale principatului Moldovei aveau steagurile lor. Imaginea celui mai vechi steag moldovenesc de asemenea datează de pe timpurile marelui domnitor (1467).

În 1848, steagul adoptat de către revoluționarii din principatele Moldova și Țara Românească a fost tricolorul albastru-galben-roșu orizontal (cu albastrul sus, galbenul la mijloc și roșul jos, conform semnificației: „Libertate (cerul albastru), Dreptate (ogoarele aurite), Frăție (sângele poporului”). În 26 aprilie 1848, studenții moldoveni și munteni din Parissalutau noul guvern revoluționar francez cu un steag național având culorile albastru, auriu și roșu „ca semn frățesc al moldovenilor și muntenilor” 

Mișcarea de eliberare socială și națională a moldovenilor din stânga Prutului și Nistrului în agitatul și înnoitorul an 1917 a decurs sub flamura drapelului tricolor național. Din primăvara anului 1917 tricolorul (numit în documentele epocii: „steagul național”, „steagul românesc”, „drapelul Basarabiei”, „drapelul Republicii Moldovenești” etc.) a fost arborat în satele și orașele basarabene, precum și la Odesa, Kiev, Sevastopol, oriunde se aflau ostașii moldoveni .

O decizie importantă care a determinat, în fond, argumentarea ulterioară la revenirea Tricolorului și Stemei istorice a fost adoptarea, la 20 mai 1989, de către Frontul Popular din Moldova, a Rezoluției nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se specifi ca clar: „Culorile naționale ale moldovenilor au fost până la 1940, albastrul, galbenul, roșul, cu excepția perioadelor când o parte sau alta a teritoriului țării își pierdea independența și intra în componența altor state.

La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…”. La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior). Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrlui. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era arborat pe sediul Universității din Tiraspol, unde era păzit de un detașament de studenți în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu.

Pe 23 aprilie 2010, Legislativul a declarat această dată drept „Ziua Drapelului de Stat”.