PAŞII ÎNTREPRINŞI DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL ADERĂRII LA CONVENŢIA ONU DIN 1954 PRIVIND STATUTUL APATRIZILOR

Prevenirea apatridiei şi protecţia persoanelor apatride ar trebui să fie o prioritate pentru toate statele.

             

Conform Planului de acţiuni în domeniul  migraţiei şi al sistemului de azil pe anii 2010-2011, Ministerului Afacerilor Interne îi revine sarcina să elaboreze proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia ONU din 1954 privind statutul apatrizilor şi proiectul de Lege pentru aderarea la Convenţia ONU din 1961 pentru reducerea cazurilor de apatridie.

Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova–Uniunea Europeană  în domeniul liberalizării regimului de vize, stipulează necesitatea ajustării legislaţiei naţionale la prevederile Convenţiei din 1954 privind statutul apatrizilor.

Argumente privind aderarea R.Moldova la Convenţiile ONU privind apatridia

            1. Demonstrarea angajamentului de cooperare al Republicii Moldova în cadrul comunităţii internaţionale pentru reducerea şi eliminarea apatridiei;

            2. Îmbunătăţirea stabilităţii şi relaţiilor internaţionale;

            3. Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei şi procedurilor interne în domeniul migraţiei şi azilului la legislaţia UE şi standardele internaţionale;

            4. Sporirea protecţiei drepturilor omului şi demnităţii indivizilor;

            5. Instituirea mecanismului de determinare a statutului de apatrid;

            6. Oferirea apatrizilor accesului la protecţia naţională (atît la drepturi cît şi la obligaţii).

Convenţia din 1954 privind statutul apatrizilor defineşte noţiunea de „apatrid”, reglementează statutul acestora, precum şi asigură ca apatrizii să beneficieze de drepturi şi obligaţii fundamentale fără discriminare.

           

Indiferent de modul în care Convenţia din 1954 devine parte a legii interne, ea nu stabileşte procedura de determinare a statutului de apatrid.

În prezent, Republica Moldova nu dispune de norme specifice ce ar stabili procedura de determinare a apatridiei şi nici de o autoritate administrativă ce ar putea determina statutul unei persoane în această privinţă.

În contextul aderării la Convenţia din 1954 privind statutul apatrizilor, MAI a elaborat proiectul de Lege pentru completarea şi modificarea unor acte legislative prin care s-a propus:

1. Definirea noţiunii de „apatrid” în conformitate cu prevederile Convenţiei.

2. Modificarea aspectelor ce ţin de documentarea apatrizilor cu acte de identitate.

3. Crearea unui mecanism legal de determinare a statutului de apatrid (organul responsabil de determinarea statutului de apatrid - autoritatea competentă pentru străini).

PROCEDURA DE RECUNOAŞTERE A STATUTULUI DE APATRID

1. Depunerea cererii

2. Interviul

3. Examinarea cererii

4. Emiterea deciziei

ACCESUL LA PROCEDURĂ

- Procedura de recunoaştere a statutului de apatrid poate fi iniţiată de către autoritatea competentă pentru străini, din oficiu sau la cererea persoanei care pretinde că nu are cetăţenie. (art. 87¹ alin (1));

- Orice persoană de pe teritoriul R.Moldova poate aplica indiferent de statut sau reşedinţa pe care o au pe teritoriul R.Moldova;

- Cererea poate fi depusă în scris sau verbal;

- Cererea trebuie să conţină o expunere clară şi detaliată a faptelor, informaţiilor şi probelor necesare în sprijinul cererii şi, în special, trebuie să fie menţionat locul naşterii, legăturile de rudenie cu alte persoane care au cetăţenia unui stat, locul de reşedinţă obişnuită în orice alt stat şi durata acestuia.

INTERVIUL

1. Interviul este consemnat în scris într-o notă de interviu şi va cuprinde următoarea informaţie:

a) datele de identitate (numele şi prenumele, numele şi prenumele deţinute anterior, cetăţenia anterioară, genul, locul şi data naşterii, numele părinţilor);

b) faptul prezentării oricărei informaţii necesare pentru soluţionarea cererii;

c) datele cu privire la documentele prezentate (tipul, numărul documentului, termenul de valabilitate, data şi locul eliberării, denumirea autorităţii care l-a eliberat);

d) starea civilă, locul încheierii căsătoriei;

e) ocupaţia şi studiile;

f) locul de reşedinţă în Republica Moldova.

2. În cadrul interviului solicitantul va declara motivele pentru depunerea cererii şi va transmite oricare alte dovezi disponibile în susţinerea cererii, care nu au fost prezentate anterior. Solicitantul va fi informat despre această obligaţie la începutul interviului.

DOVEZILE

1. În timpul examinării cererii, solicitantul poate prezenta dovezi sau orice informaţii suplimentare în sprijinul cererii depuse.

2. Actele publice emise de autorităţile altor state sunt acceptate de către autoritatea competentă pentru străini, drept fapte cu forţă probatorie.

3. În vederea obţinerii documentelor necesare sprijinirii cererii, autoritatea competentă pentru străini va contacta autorităţile statului, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova acreditate peste hotare.

Sarcina probei cade atât asupra solicitantului, cât şi asupra autorităţii competente pentru străini.

Autoritatea competentă pentru străini are un rol activ în stabilirea faptelor relevante pentru fiecare caz.

GARANŢIILE PROCEDURALE

• Pe perioada examinării cererii, solicitantul are dreptul să se afle pe teritoriul Republicii Moldova şi poate fi îndepărtat doar în cazul cînd există motive de securitate naţională sau ordine publică;

• Dacă solicitantul nu vorbeşte limba de stat, acestuia i se va oferi un interpret care vorbeşte limba sa maternă sau o altă limbă înţeleasă de către solicitant;

• Autoritatea competentă pentru străini va elibera solicitantului un certificat care confirmă statutul lui (certificat de confirmare) pe toată perioada examinării cererii;

• Minorii neînsoţiţi, în cadrul interviului, vor fi asistaţi de către reprezentantul instituţiei în care se află în plasament, desemnat de către administraţia instituţiei, iar pentru minorii însoţiţi, de către unul din părinţi;

• Persoanele cu tulburări psihice (boală mentală sau deficienţe mentale) sau cu capacităţi de exerciţiu limitate, în cadrul interviului vor fi însoţiţi de către tutore sau, după caz, curator în condiţiile prevăzute de lege.

DECIZIA PRIVIND DETERMINAREA STATUTULUI DE APATRID

1. Decizia privind recunoaşterea statutului de apatrid va fi adusă la cunoştinţa solicitantului în termen de 3 zile lucrătoare de la aprobare, prin comunicare directă.

2. Străinului căruia i s-a recunoscut statutul de apatrid i se va elibera acte de identitate prevăzute la art.72 alin. (1) lit. c), precum şi se va bucura de drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţia Republicii Moldova şi Legea nr.275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova.

RESPINGEREA CERERII DE RECUNOAŞTERE A STATUTULUI DE APATRID

• primeşte protecţie sau asistenţă de la organele ori agenţiile Naţiunilor Unite - altele decît Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi - pe durata acordării acestei protecţii sau asistenţei;

• există motive serioase să se considere că a săvârșit o infracţiune împotriva păcii, o crimă de război sau o crima împotriva umanităţii, prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

• există motive serioase să se considere că a săvârșit o infracţiune nonpolitică gravă în afara ţării, înainte de a fi admis pe teritoriul Republicii Moldova;

• există motive serioase să se considere că a fost acuzat de săvârșirea unor fapte contrare scopurilor si principiilor Naţiunilor Unite;

• deţine cetăţenia Republicii Moldova, statului de reşedinţă sau a unui alt stat.

Anularea statutului de apatrid

• Autoritatea competentă pentru străini poate anula, prin decizie motivată, statutul de apatrid, dacă se stabileşte că unele acte sau dovezi care au fost decisive pentru recunoaştere sunt falsificate şi nu există alte motive pentru menţinerea statutului de apatrid;

• Statutul de apatrid poate fi anulat în cazul când, după acordare, există motive serioase să se considere că beneficiarul întruneşte condiţiile de respingere a cererii de recunoaştere a statutului de apatrid;

Decizia privind anularea statutului de apatrid se aduce la cunoştinţa beneficiarului în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată în instanţă de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Încetarea statutului de apatrid

• Statutul de apatrid încetează în mod automat atunci când apatridul a dobîndit cetăţenia Republicii Moldova sau cetăţenia unui alt stat.

Rolul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în cadrul procedurii

Reprezentanţii Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unit pentru Refugiaţi (UNHCR) au acces, la cerere, la informaţiile privind cererile de recunoaştere a statutului de apatrid, la desfăşurarea procedurii şi la deciziile adoptate, cu condiţia ca solicitantul să fie de acord în acest sens.

Olesea Cotoman,

consultant al Directiei politici migrationale,

Natalia Kistruga,

specialist principal al Directiei refugiati,

Biroul Migraţie şi Azil,

Ministerul Afacerilor Interne

(Extras din comunicatul Paşii întreprinşi de către Republica Moldova în contextul aderării la Convenţia ONU din 1954 privind statutul apatrizilor prezentat în cadrul Mesei Rotunde APATRIDIA:

ASPECTE JURIDICE INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE)