Réfugiés : l'Europe doit défendre ses valeurs

par Antonio Guterres, haut-commissaire des Nations unies pour les réfugiés et Cecilia Malmström, commissaire européenne chargée des affaires intérieures

Soixante ans après la signature de la convention de Genève sur les réfugiés, le 28 juillet 1951, qui a aidé des millions d'hommes, de femmes et d'enfants fuyant la persécution, les guerres et la torture, à obtenir la garantie d'une protection et l'espoir d'un avenir meilleur, le monde reste marqué par les conflits.

Depuis le printemps, nous avons vu plus d'un million de personnes laisser derrière elles tout ce qu'elles possédaient pour fuir la guerre en Libye. Bien que seul un nombre restreint d'entre elles ait échoué en Europe, les images de ces réfugiés ont marqué les esprits. Des images choquantes d'hommes, de femmes et d'enfants tentant, au péril de leur vie, de traverser la Méditerranée, le plus souvent dans des embarcations de fortune, un périple au cours duquel ils seront nombreux à laisser la vie, même si le nombre de victimes reste inconnu.

L'Europe se doit de chérir les valeurs de la convention sur les réfugiés de 1951. Elle le doit, non seulement, à tous les réfugiés, mais aussi à elle-même. La convention est née du puissant sentiment de "Plus jamais ça !" ressenti à la suite de la seconde guerre mondiale. Elle a fourni un cadre juridique clair à la protection des individus fuyant la persécution. Les valeurs qui y sont inscrites ainsi que dans d'autres textes internationaux, comme la Déclaration universelle des droits de l'homme et les conventions de Genève sur le droit en matière de conflit armé, font partie de l'identité de l'Europe et de l'Union européenne (UE). Une Union dont les droits de l'homme et la protection des réfugiés sont des éléments essentiels.

Pendant quatre des six décennies écoulées depuis la signature de la convention de Genève, les principaux bénéficiaires de la protection des réfugiés ont été les Européens, dont bon nombre sont aujourd'hui des citoyens de l'UE. Nous gardons tous en mémoire les conflits armés dans les Balkans et les réfugiés nécessitant une protection. Et le Haut-Commissariat des Nations unies pour les réfugiés a été créé d'abord pour aider les centaines de milliers de personnes qui étaient toujours déracinées et sans ressources cinq ans après la fin de la seconde guerre mondiale.

Les dirigeants politiques européens ont longtemps encouragé le développement de structures démocratiques comme étant le meilleur garant des droits et une réelle opportunité pour les peuples. A l'heure où se déroulent les événements que l'on sait sur la rive sud de la Méditerranée, il existe une vraie chance de traduire les exhortations en actions. Les gouvernements et les populations de Tunisie et d'Egypte ont fait preuve d'une générosité et d'une hospitalité remarquables en accueillant des milliers de personnes fuyant la Libye. Si l'UE a reconnu l'importance d'être solidaire avec les pays d'Afrique du Nord, elle pourrait faire beaucoup plus.

Les débats dans les Etats membres ont tendance à se concentrer sur les défis que peuvent poser les personnes fuyant la Libye plutôt que sur le potentiel d'enrichissement qu'elles représentent pour nos sociétés. Ils méconnaissent souvent la répartition relative des demandeurs d'asile et des réfugiés dans le monde.

Ensemble, les Vingt-Sept ont reçu un peu plus de 243 000 demandes d'asile en 2010, soit 29 % du total mondial. L'Afrique du Sud, à elle seule, en a reçu environ 180 000. Quant aux réfugiés reconnus en tant que tels, ils sont environ quatre sur cinq à vivre dans les pays en développement. Les Etats membres ont accordé le statut de réfugié ou une autre forme de protection à approximativement 74 000 personnes en 2010. A titre de comparaison, le seul complexe des camps de réfugiés de Dadaab, au Kenya, a accueilli environ 400 000 réfugiés, nombre qui augmente, selon les estimations, de 1 300 à 1 500 unités par jour en raison de la crise que connaît la Somalie.

L'UE dispose de la capacité à accroître sa part de responsabilité en matière de réfugiés et de demandeurs d'asile. Il reste illusoire, à l'heure actuelle, d'espérer un régime d'asile commun, et ce en raison de la persistance de divergences significatives entre les politiques d'accueil et de traitement des demandeurs d'asile dans les différents Etats membres.

En 2010, la probabilité pour les demandeurs d'asile originaires d'Irak d'obtenir une protection internationale était de 49 % en France, de 56 % en Allemagne et de moins de 2 % en Grèce ou en Irlande. Un régime traitant les demandes d'asile de manière aussi disparate est incomplet. Le 60^e anniversaire de la convention fournira, nous l'espérons, une nouvelle impulsion à la mise en place d'un régime d'asile européen commun digne de ce nom. Le nouveau Bureau européen d'appui en matière d'asile devrait y contribuer de manière sensible, tant entre les pays de l'UE qu'entre l'Union et les pays tiers.

Mais l'Europe pourrait faire bien plus en termes de réinstallation, processus par lequel des réfugiés sont transférés à titre permanent, généralement d'un pays moins développé vers un nouveau pays de résidence permanente, le plus souvent dans un pays développé. Les réfugiés sont réinstallés lorsqu'ils ne peuvent séjourner en sécurité dans leur premier pays d'accueil ou qu'il n'existe aucune perspective de solution durable dans ce pays. Les quelque 6 000 places rendues disponibles en Europe à des fins de réinstallation représentent environ 7,5 % des places disponibles au niveau mondial.

L'accélération d'un programme de réinstallation à l'échelle de l'UE et l'élaboration d'un système d'admission plus efficace, notamment par la mise à disposition de places supplémentaires et par l'accélération des procédures de départ pour les personnes en attente de réinstallation aux frontières de la Tunisie et de l'Egypte avec la Libye, constitueraient une preuve bienvenue d'un engagement accru en matière de solidarité internationale.

A l'heure de la célébration du 60^e anniversaire de la convention sur les réfugiés, reconnaissons combien elle reste essentielle pour les valeurs de l'Europe. Alors que de nouvelles crises surviennent sans que les anciennes aient été résolues, engageons-nous de même à faire plus pour protéger les personnes déplacées et persécutées. L'Europe a un rôle irremplaçable et toujours crucial à jouer. Soyons certains de ne pas manquer ce rendez-vous important.

Read more »

Refugiaţii îşi extind cunoştinţele în domeniul drepturilor omului

Gradul de informare a solicitanţilor de azil, refugiaţilor, apartizilor privind drepturile şi obligaţiunile lor în R.Moldova a devenit una din preocupările permantente ale organizaţiilor non-guvernamentale din domeniul azilului, partenere de implementare ale unor proiecte finanţate de Reprezentanţa UNHCR în Moldova.

Potrivit opiniei generale, aceste categorii de persoane care se află în Moldova de mai bine de cinci ani, îşi cunoşc anumite drepturi, cum ar fi, de exemplu, dreptul la muncă, dreptul la educaţie, dreptul la libera circulaşie etc., cu toate acestea în unele cazuri ei duc lipsă de informaţia necesară privind alte drepturi şi îndatoriri.

Anume pentru a elimina lipsa de cunoştinţe în domeniul dat, pe data de 26 iulie, curent, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi (Preşedinte - Djavid Paknehad) şi Clubul Toleranţei al Centrului Cultural Evreiesc din Chişinău (Coordonator – Chira Creiderman), au organizat o Masă Rotundă în cadrul căreia au fost puse în discuţie unele articole din Codul Muncii, Legea privind accesul la informaţie şi din Constituţia R.Moldova, legea fundamentală a ţării.

În cadrul întîlnirii dl Veaceslav Ţurcan, Şeful Biroului Asociat de Avocat "Veaceslav Ţurcan & C" a atrasă atenţia asupra unor lacune din legislaţia naţională şi a explicat, într-un limbaj pe înţelesul tuturor, unele articole din legislaţia naţională. Cu toate acestea problema atît a cetăţenilor Moldovei, cît şi a refugiaţilor, apratrizilor şi a altor categorii de persoane, constă în faptul că nici legile adoptate, care sunt destul de bune, nu sunt cunoscute la nivelul cuvenit, a constatat expertul. Aveţi o mulţime de posibilităţi să vă cunoaşteţi drepturile şi îndatoririle, susţine dl Ţurcan, sursele sunt de la cele tipărite, în special, Monitorul Oficial al R.Moldova, pînă la multitudinea de site-uri specializate printre care vă recomand www.justice.gov.md, www.parlament.md şi www.csjm.md“.

În cadrul Mesei Rotunde s-a atras atenţia asupta faptului că exista cazuri în care refugiaţii ar putea fi mulţumiţi de situaţia lor, din simplul motiv că pot cîştiga bine, lucru care le permite să-şi întreţină familia, însă în spatele unui venit acceptabil constatăm unele  condiţii de muncă destul de grele ori lipsa asigurării în caz de accident, ore suplimentare peste norma legală etc.

Totodată s-a atras atenţia asupra faptului că la momentul actual Ministerul Justiţiei operează unele reforme privind sistemul judecătoresc, reforma procedurii civile şi a celei penale, reforma procuraturii etc. care, în viitorul apropiat, cu siguranţă va duce la îmbunătăţirea situaţiei la capitolul respectarea drepturilor omului inclusiv a refugiaţilor.

Faptul cel mai apreciat de către cei prezenţi la Masa Rotundă din rîndurile refugiaţilor e că au aflat răspunsul la multe probleme cu care se confruntă de ceva vreme şi au înţeles unde şi cum şi le pot soluţiona.  

Read more »

Discuţii memorabile

 

18 iulie. Chişinău. R.Moldova. SR. Reprezentanţa Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în Chişinău, la iniţiativa Centrului de Caritate pentru refugiaţi, a organizat, în cadrul unei recepţii, discuţii şi întîlniri neoficiale a unui grup de refugiaţi şi persoane apatride, care au obţinut cetăţenia Republicii Moldova în ultimii ani, cu reprezentanţii structurilor guvernamentale de resort, inclusiv din cadrul Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, ai Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene , Primăriei mun. Chişinău şi Direcţiei Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

 

Scopul întîlnirii a fost marcarea succesului şi felicitarea celor şapte refugiaţi şi persoane apatride, care au obţinut cetăţenia pînă în present, dar şi crearea unor oportunităţi pentru efectuarea schimbului de informaţie şi documentare în vederea completării cunoştinţelor privind solicitările persoanelor aflate în grija UNHCR care doresc să obţină cetăţenia Republicii Moldova.

În alocuţiunea sa rostită în cadrul întîlnirii dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Chişinău, a mulţumit autorităţilor moldoveneşti şi tuturor actorilor, implicaţi în soluţionarea problemelor cu care se confruntă beneficiarii UNHCR, pentru sprijinul acordat şi interesul de a le uşura viaţa refugiaţilor şi apatrizilor care, odată cu dobîndirea cetăţeniei R.Moldova, au devenit nu doar egali în drepturi, ci şi datori, ca şi ceilalţi cetăţeni, să contribuie la îmbunătăţirea situaiei economice a noului lor stat. Ne bucură relaţiile de colaborare care s-au creat pe parcursul vremii între UNHCR şi Guvernul R.Moldova, şi aceasta ne face să credem că proiectele de viitor se vor bucura de acelaşi sprijin din partea responsabililor guvernamentali, dar şi a Dvs. personal – cei care sunteţi în contact direct cu refugiaţii şi apatrizii – a mai declarat Kessler.      

Un merit aparte în promovarea respectării dreptului la obţinerea cetăţeniei, a fost remarcat de către proaspeţii cetăţeni ai R.Moldova, în persoana Centrului de Drept al Avocaţilor (CDA), în special a dlui Alexei Barbăneagră, Preşedintele acestei apreciate organizaţii non-guvernamentale. Anume echipa de la CDA este preocupată de protejarea drepturilor refugiaţilor, persoanelor solicitante de azil şi apatrizilor. Cu această ocazie, pentru meritele deosebite în domeniul promovării şi respectării drepturilor omului dl Barbăneagră a fost menţionat cu o Diplomă de merit a UNHCR.

 

La eveniment au mai participat şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv Centrul de Drept al Avocaţilor, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi Societatea pentru Refugiaţi.  

  

Lari Nadejda,
Studentă-jurnalistă,ULIM

Read more »

Cetăţenia R.Moldova pentru încă doi refugiaţi

Pe data de 18 iulie, curent, două persoane din rîndurile refugiaţilor, care domiciliază în mun. Chişinău, au depus jurămîntul de cetăţean al R. Moldova, în faţa dlui Dorin Chirtoacă,  Primarul General al capitalei.

Originari din Sudan şi Armenia, El Cheikh Mohamed şi Armen Bagdasarian, locuiesc în Moldova de mai bine de 10 ani şi sunt ataşaţi de valorile şi tradiţiile poporului băştinaş prin cunoaşterea şi respectarea acestora, dar şi prin însuşirea limbii române şi dorinţa de integrare în societatea noastră.

Dl Chirtoacă a menţionat că obţinerea cetăţeniei R. Moldova este o onoare, aceasta însemnînd beneficierea de aceleaşi drepturi ca şi populaţia băştinaşă. Totodată, noul statut atrage după sine şi respectarea unor obligaţiuni - cunoaşterea Constituţiei, respectarea legilor acestui stat, cunoaşterea istoriei şi tradiţiilor poporului nostru.

El Cheikh Mohamed şi-a părăsit ţara de origine acum 20 de ani, iar dorinţa de a face studii, l-a adus la Universitatea din Bacău unde a şi însuşit limba română, apoi la București, la Universitatea de Stat “Carol Davila”, Facultatea  de Medicină și Farmacie. Din cauza schimbărilor politice din Sudan, în urma cărora şi-a pierdut bursa de studii, Mohamed a decis sa plece din România. A călătorit prin Irak, Bulgaria, Siria, iar în anul 2000, a hotărît să se stabilească cu traiul în Republica Moldova, fiindcă aici se vorbește limba română. 

Obţinînd statutul de refugiat, anume aici a primit o ofertă de traducător din partea Direcției Refugiați din cadrul Biroului Migrației și Azil a Ministerului de Interne. Deşi avea un venit variabil, munca de traducător i-a permis să-și întrețină familia pe care şi-o crease între timp, căsătorindu-se cu o moldoveancă. A urmat şi Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.

Şi pînă acum mă simţeam bine aici, zice Mohamed, dar odată cu obţinerea cetăţeniei simt chiar şi o oarecare răspundere făţă de statul R.Moldova; sunt un cetăţean cu drepturi depline şi trebuie să mă implic în viaţa publică ori cotidiană a ţării mele. Vreau şi îmi dau seama că pot contribui la promovarea anumitor idei, valori astfel ca măcar pentru anumite persoane să fiu de folos – studiile îmi permit lansarea în diferite activităţi – susţine Mohamed.

    

La ceremonia oficială de obţinere a cetăţeniei de către foştii refugiaţi, a participat şi dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova (Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi), Octavian Mohorea, Consultant Juridic, UNHCR, prietenii acestora şi reprezentanţii ONG-lor din domeniul azilului. 

Unul dintre cele mai importante acte normative din domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului este Legea cu privire la cetăţenia Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 05 iunie 1991.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru a obţine sau a redobîndi cetăţenia R. Moldova, solicitanţii trebuie să susţină un examen de cunoaştere a limbii de stat, a istoriei statului şi a legislaţiei naţionale. O comisie specială de pe lîngă Guvernul R. Moldova examinează dosarul, după care se emite decretul Preşedintelui R. Moldova. Ulterior, solicitanţii depun jurămîntul în faţa primarului general al municipiului sau a preşedintelui de raion.

Republica Moldova, prin Hotărîrea Parlamentului nr.621-XIV din 14 octombrie 1999, a ratificat Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie, datorită cărui fapt Convenţia a intrat în vigoare cu începere de la 01 martie 2000. Convenţia stabileşte principii şi reguli în problema cetăţeniei persoanelor care posedă simultan două sau mai multe cetăţenii, acordă o deosebită atenţie micşorării şi evitării apatridiei, asigurării accesului liber la justiţie, egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii.

În ultimii 8 ani cetăţenia R.Moldova a fost obţinută de peste 300 de persoane care locuiesc în municipiul Chişinău.

Read more »

Meeting with the president of Football Association of Moldova (eng. rus.)

On June 18, 2011,  at the initiative of the Charity Center for Refugees, with strengthened support of UNHCR Moldova and the Ministry of Internal Affairs there was organized a football tournament on the occasion of the World Refugee Day.

Football Association of Moldova, in the person of its president Mr. Pavel Cebanu, showed his willingness and supported this initiative assigning referees for the game and donating footballs to the refugee community.  

In acknowledgement of this contribution, on Jule 11, 2011, the representative of UNHCR Moldova Mr. Peter Kessler, Mr. Dumitru Lipcanu, the Administrative/Programme Officer of UNHCR Moldova, and Mr. Djavid Paknehad, CCR project coordinator, paid a visit to Mr. Pavel Cebanu, the president of Football Association of Moldova. Mr. Kessler expressed his gratitude to FFM for its comprehensive support and looks forward to further collaboration between the Football Association, UNHCR and its implementing partners.

Mr. Cebanu marked he was pleased to assist in the match and he will gladly support refugees and asylum seekers in all sports, especially football. 

Mr. Peter Kessler handed to Mr. Cebanu the Cerficate of Appreciation on behalf of UNHCR Moldova and the Charity Centre for Refugees. In his turn, Mr. Cebanu gifted books published by Football Federation, named “100 years of Moldovan football”.

UNHCR Moldova and CCR wish good luck and success to Moldovan football both on the European and on the world stage.

Djavid Paknehad,

CCR director

Встреча с президентом Федерации Футбола Молдовы

 18 июня 2011 года, по инициативе Центра Милосердия для Беженцев, при усиленной поддержке УВКБ ООН в Молдове и Министерства Внутренних Дел, был организован футбольный турнир в честь Всемирного Дня Беженцев.

Федерация Футбола Молдовы, в лице ее президента г-на Павла Чебану, проявила свою готовность помочь и поддержала эту инициативу, назначив судей для игры и пожертвов футбольные мячи для беженцев.

В знак благодарности за этот вклада, 11 июля 2011 года, представитель УВКБ в Молдове г-н Питер Кесслер, г-н Дину Липкану, менеджер по вопросам финансирования и программам представительства УВКБ ООН, и г-н Джавид Пакнехад, координатор проекта ЦМБ, нанесли визит г-ну Павлу Чебану, президенту Федерации Футбола Молдовы. Г-н Кесслер выразил благодарность за всестороннюю поддержку и надеется на дальнейшее сотрудничество между Федерацией Футбола, УВКБ ООН и его исполнительными партнерами.

Г-н Чебану отметил, что был рад оказать свои услуги, и в будущем он будет рад поддержать беженцев и просителей убежища во всех видах спорта, особенно в футболе.

Г-н Питер Кесслер вручил г-ну Чебану Благодарственную Грамоту от имени УВКБ в Молдове и  Центра Милосердия для Беженцев. В свою очередь, г-н Чебану подарил книги, изданные Федерацией Футбола под названием «100 лет молдавскому футболу».

УВКБ Молдова и ЦМБ желают удачи и успеха молдавскму футболу как на европейской, так и на мировой аренах.

Джавид Пакнехад,

директор ЦМБ

Read more »

Săptămâna desenelor împotriva muncii copilului în Moldova

7 iulie 2011

65 de desene împotriva muncilor grele ale copilului, reunite într-o expoziţie – acesta este răspunsul la fenomenul exploatării copiilor prin muncă pe care l-au prezentat, în culori, cei 65 de copii care s-au aflat în aceste zile într-o tabără de vară, desfăşurată cu sprijinul organizaţiei non-guvernamentale AVE COPIII (finanţat de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, UNHCR) şi al Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA) din Moldova.

FNPAIA este implicată, al cincilea an consecutiv, în susţinerea unor tabere de vară în care copiii din familii vulnerabile şi copiilor refugiaţi participă la concursuri de desen consacrate combaterii muncilor grele şi periculoase şi sunt ghidaţi de adulţi în excursii şi în sesiuni de cunoaştere a plaiului. Partenerul FNPAIA al acestor activităţi este Asociaţia Obştească pentru Abilitarea Copilului şi Familiei AVE Copiii.

Săptămâna desenelor împotriva muncii copilului face parte din Agenda de vară pentru combaterea formelor grave ale muncii copilului, lansată de Federaţia Patronatului din Agricultură, la 1 iunie, la Edineţ, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, şi continuată, la 10 iunie, printr-o Conferinţă Naţională, în ajunul Zilei Mondiale împotriva Muncii Copilului.

Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară este implicată, deja de şase ani, într-o iniţiativă de informare şi conştientizare a patronilor agricoli şi a societăţii despre efectele negative asupra copiilor ale muncilor grele şi periculoase, a afirmat preşedintele FNPAIA, Alexandru Slusari. Pentru noi este important ca toţi copiii să se dezvolte acum când sunt copii, iar asemenea activităţi artistice sau de timp liber pe care le sprijinim îi vor ajuta să ajungă la maturitate instruiţi şi sănătoşi.

Taberele pe care le organizăm tradiţional, în parteneriat cu Federaţia Patronatului din Agricultură, au reunit copii refugiaţi, copii din mediul rural, copii din familii vulnerabile – anume copiii care sunt expuşi riscului de a fi exploataţi prin muncă, oferindu-le oportunitatea de a se odihni şi de a fi implicaţi în activităţi educaţionale şi recreative, a menţionat Natalia Poştaru, Coordonator de proiect la organizaţia non-guvernamentală AVE COPIII.

Desenele create de copii şi prezentate în expoziţia de la Vadul lui Vodă vor fi folosite ulterior în materialele vizuale ale organizaţiilor partenere ale acţiunii.

Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară a lansat, în 2005, proiectul FNPAIA Combaterea muncii copiilor în sectorul agricol al Moldovei, realizat cu sprijinul Biroului Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru Activităţi cu Organizaţiile Patronale (ILO-ACT/EMP) şi implementat cu susţinerea Guvernului Norvegiei.

Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA)

bd. Ştefan cel Mare 162, b. 1309-1310 Chişinău

MD 2004, Republica Moldova

Tel.: 21.00.85

Fax: 22.82.87

Web: http://www.fnpaia.org

Lari Nadejda,
Studentă-jurnalistă,ULIM

 

Read more »

Ceremonia oficială de lansare a procesului de renovare a apartamentelor pentru refugiaţi (rom. eng.)

Răzeni, Republica Moldova, 11 iulie (UNHCR) - Familiile nevoiaşe care au fugit de război şi persecuţie şi au beneficiat de protecţia oferită de către Republica Moldova, vor fi în curînd găzduite în acest sat, situat în apropierea mun. Chişinău, unde sunt în curs de desfăşurare lucrările de renovare a localului fostei grădiniţe de copii, cu scopul creării cîtorva apartamente pentru refugiaţi.

În cadrul ceremoniei oficiale de iniţiere a lucrărilor de renovare dl Ion Creţu, Primarul de Răzeni a mulţumit Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Molodva şi finanţatorului direct – Uniunea Europeană - pentru frumoasa iniţiativă, menţionînd că Primăria Rezeni are o bogată experienţă în implementarea diferitor proiecte, beneficiari ai cărora sunt şi locuitorii satului. Suntem siguri că şi acest proiect va fi o reuşită pentru noi, iar viitorii locatari se vor simţi aici în siguranţă şi, în măsura posibilităţilor, vor contribui la dezvoltarea localităţii noastre.      

Lucrările de renovare au fost binecuvîntate de preotul din localitate.

Dl Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Republica Moldova, a mulţumit administraţiei Primăriei Răzeni pentru disponibilitatea de a oferi refugiaţilor adăpost şi răzenenilor pentru înţelegere, ospitalitate şi pentru faptul că au acceptat ca refugiaţii să înceapă o viaţă nouă în Republica Moldova, în special în localitatea lor.

La ceremonie au mai participat funcţionari ai Direcţiei Refugiaţi din cadrul Biroului de Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai organizaţiilor non-guvernamentale parteneri de impelentare a proiectelor UNHCR.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, a început renovarea apartamentelor destinate pentru opt familii de refugiaţi în cadrul Proiectul de Integrare Locală pentru Refugiaţi în Belarus, Moldova şi Ucraina finanţ de UE, în sumă de peste un milioan de lei.În cadrul acestui proiect vor fi reconstruite cîteva apartamente pentru refugiaţi în două clădiri din satul Mereni, Anenii Noi şi Răzeni, Ialoveni care au fost selectate de o echipă comună din cadrul MAI, UNHCR, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi administraţiile publice locale.

Activităţile Proiectului sunt axate pe asistenţă socială şi medicală, oportunităţi de angajare în cîmpul muncii şi urmarea cursurilor de re-calificare profesională, studierea limbii române şi posibilitatea de a-şi rezolva problema locativă în ţara de azil.

Un element important al proiectului îl constituie faptul că refugiaţii vor avea posibilitatea reală de a se integra în aceste sate în care activează mai mulţi agenţi economici, iar copiii refugiaţilor vor avea posibilitatea de a-şi continua studiile la şcoala din localităţile-gazdă ori să frecventeze grădiniţele de aici.

  

Pentru mai multe detalii contactaţi oficiul UNHCR în Moldova, str. A. Mateevici 68, Chişinău, Moldova, tel: 0 22 271853, fax: 0 22 271953

 e-mail: jioara@unhcr.org

Mai multă informaţie despre satul Răzeni găsiţi pe: http://www.razeni.md/

Official ground-breaking
at building to house refugee families

RAZENI, Moldova, July 11 (UNHCR) – Needy families who fled war zones and persecution for the protection provided by the Republic of Moldova will soon be sheltered in this village on the outskirts of the capital Chisinau as renovation works are underway to create apartments in a long-disused kindergarten house.

During the official ground-breaking ceremony, the newly elected Mayor of Razeni, Ion Cretu thanked UN High Commissioner for Refugees and European Union for this generous initiative and mentioned: “Razeni Mayoralty has a vast experience in implementation of different projects with a benefit to local population. We are sure this project will be a success for us, and future lodgers will find safety in Razeni.”

UNHCR Representative to the Republic of Moldova, Peter Kessler, praised Razeni for its willingness to shelter refugees and people from locality for their understanding, hospitality and for accepting refugees to start a new life in Republic of Moldova especially in their community.

Officials of the Refugee Directorate in the Ministry of Interior’s Bureau for Migration and Asylum, UNHCR and representatives of various non-governmental agencies assisting refugees in the Republic of Moldova also took part at the ceremony.

The renovation works were blessed by village priest.

The UN High Commissioner for Refugees(UNHCR) has started the renovation of apartments intended for up to eight refugees families in the frame work of EU co-funded Local Integration Project for Refugees in Belarus, Moldova and Ukraine amounting to more than MDL 1 million.

Under the housing component of the EU/UNHCR Local Integration Project, flats are being reconstructed in several dilapidated buildings in Mereni village, Anenii Noi district and Rezeni village in Ialoveni District. The buildings were selected by a joint team involving the Ministry of Internal Affairs, UNHCR and the Charity Centre for Refugees

The Local Integration Project’s activities for refugees and beneficiaries of humanitarian protection include Romanian language classes, social support and medical assistance, vocational training and employment opportunities and housing.

An important element of the project’s housing component lies in the fact that refugees will be able to integrate in the carefully selected host communities which are also home to a number of businesses and due to their small size will also permit refugee children to easily integrate into local kindergartens and schools.

For more details please contact UNHCR office in Moldova, 68 A. Mateevici str, Chisinau, tel: 0 22 271853, fax: 0 22 271953

e-mail: jioara@unhcr.org

You may also wish to visit the websites www.unhcr.org and www.unhcr.org.md

Read more »