‘’The Moldovan tale of an Indian girl’’

Khan Alvinais is an 11 year old girl who is studying in 5^th grade in one of the lyceums from Chişinău. She is the fruit of love between her father of Indian origin and her mother a Moldovan citizen. Born and raised in Moldova she didn’t have the chance to see her grandparents, uncles and cousins living in India. I’ve met with Alvina at the ethnic Festival with the title Unity through Diversity Along with refugees representatives in Moldova, the girl dressed in traditional Indian clothing was promoting the traditions found in Indian movies and in her father tales.

You are born in Moldova and you have never seen your father’s country, how are you feeling in Republic of Moldova? How are you treated by your colleagues?

I feel like home, because I always lived in Moldova and I never visited my father’s country, although I would like to visit it very much. I’m glad that I have my parents near, but I would like to meet my relatives in India, which so far I have seen only on pictures. 

Colleagues treat me with great esteem. I was never discriminated, as it is said about refugees. In my case, things are different; even more I have many Moldavian friends. However, I wish I could have a friend to share the same love for Indian traditions, which I ‘m personally in love.

As proof is your clothing. In addition to the promoting of Indian traditions along with your parents through the exhibition of typical traditional works. What are you doing today?

I will attend today’s concert, dancing on the rhythm of an Indian song. I dance since I was a child, I like it very much and I will never stop dancing. And this Festival it is a chance to promote Indian traditions.

Your mother is a Moldovan citizen, did you tried to dance Moldavian traditional dances?

I feel better on the rhythm of Indian dances, but Moldovan traditions are also beautiful. All we keep our traditions and even if we live in other countries we should promote our traditions there.

Being in Moldova, from who you learned to dance on Indian music?  

I learned it by myself, following since I was a child Indian movies, but also from my father who never gave up on his traditions, even if he lives for many years in Moldova. My family keeps these traditions, not just once a year as this event, but every day. My mother loves very much my father, that’s why she accepted his traditions, even if she never gave up on her Moldovan traditions. I’m so glad that despite cultural differences, my parents are very happy together .One of the reasons that I love in living in Moldova is that Moldovan people treat us with respect, that’s why I love speaking Romanian language and studying here.

. 

What do you want or what do you miss here in Moldova?

I would like very much to meet my family from India. I would like to visit them or even to live with them. I also would like more Indian friends with whom I could dance on Indian music.

Alvina runs happy to the stage to present her artistic number…

Victoria UNGUREANU,

Student-journalist,

Third year, ULIM
photo: Victoria Izbaş,
Ariadna Ursachi,
Alexandru Bordian

Read more »

Târgul ONG-urilor la Chişinău - ediţia a doua

  

La Chişinău astăzi s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a “Târgului ONG-urilor”. Sub genericul “Cunoaşte ONG-ul care te reprezintă!”, evenimentul a avut ca scop informarea societăţii despre activitatea şi serviciile organizaţiilor nonguvernamentale. La târg au participat aproximativ 35 de ONG-uri, care, în afară de sarcinile lor statutare, au mai prezentat şi diversele publicații, broșuri, pliante celor prezenţi.

Dezvoltarea şi promovarea meşteşugăritului popular, este punctul forte a ONG-lui Asociaţia Obştească Artizana.  Constantin Olteanu, coordonatorul asociaţiei a vorbit trecătorilor şi celor interesaţi despre un domeniu de artă mai deosebi. ,,Ocupaţia noastră este dezvoltarea şi promovarea meşteşugăritului popular în regiunea de sud a republicii. Lucrăm cu copiii de la Şcoala Internat, cu copiii din comunitate şi chiar cu şomerii. Cine doreşte să capete o meserie, o ocupaţie, este binevenit la Centrul nostru”.

Valorile familiei, valori conservatoare au fost promovate în cadrul Târgului de către ONG-ul, ,,Asociaţia pentru Familie’’. Formată în urma provocărilor paradelor homosexualilor din 2008, membrii ONG-ului, împreună cu Vitalie Marian, vicepreşedintele asociaţiei au prezentat şi un set de cărţi printre care: „Ce spune Biblia despre sexualitate”. ,,Promovăm valorile familiei, conform denumirii asociaţiei –  „Asociaţia pentru Familie” – valorile din perspectiva Sfintei Scripturi, adică valori conservătoare şi sănătoase. Mergem prin şcoli cu manualul pe care l-am expus aici -– „Ce spune Biblia despre sexualitate”. Este un manual cu 5 lecţii a câte 40 de minute în care explicăm copiilor ce spune Biblia despre relaţiile de până la căsătorie, în cadrul căsătoriei, despre adulter, despre avort,  care sunt, la drpt vorbind, subiecte sensibile”.

Organizarea unor astfel de evenimente au bucurat şi ochii vizitatorilor. Angela, de la Universitatea de Stat din Moldova, a rămas mulţumită atât de evenimentul propriu-zis, cât şi de implicarea ei personală în cadrul unor ONG-uri. ,,Mă bucur foarte mult că am posibilitatea să fiu la acest Târg. Sunt nişte organizaţii care încearcă să ne mobilizeze, pentru că societatea noastră nu prea are o educaţie civică. Eu am activat în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale prezente şi aici – am participat la training-uri, seminare, la o serie de lecţii foarte importante”.

În rezultatul primei ediţii din aprilie, curent, ONG-urile au reuşit să recruteze voluntari şi să colecteze fonduri pentru activitatea lor. Cetăţenii au urmărit diverse activităţi interactive, ateliere, demonstraţii, şi chiar s-au implicat în realizarea acestora împreună cu unii ONG-işti.

„Târgul ONG-urilor” este organizat în cadrul Programului FHI 360 cu susţinerea Agenţiei Statelor Unite pentru dezvoltarea internaţională USA.

Ariadna URSACHI,

student-jurnalist, 

 anul III, ULIM

Read more »

Refugees at the Ethnic Festival

Every year, refugees and asylum seekers in Moldova are present at the Ethnic Festival organized in Chisinau. In this year edition, the team of the Charity Center for Refugees attracted the attention through oriental music, which woke up a great interest among visitors.  They have shown interest in the objects from clay, and especially in the traditional food prepared by a group of refugee women in Moldova.

Mr. Djavid Pahnehad, project coordinator of the Charity Center for Refugees, present at the Festival, said:  We are glad that Moldovans are much more receptive to the refugees’ problems and that they became friendlier with them. We are honored with the presence not just of the locals and guest of the capital, but also of the dignitaries of this country. Although it is still morning, people do not hesitate to come and enjoy the beautiful traditions characteristic to different ethnic. 

Demonstrating to visitors the music and the traditional dances, Djavid, reveals that the purpose of the Festival is not only to present some nuances of traditions, but to encourage the spirit of tolerance and intercultural dialogue, inter-ethnic. We want to show to the public our traditions and customs, and to strengthen friendly relations between representatives of different nationalities, which are living on the Moldovan territory. 

Referring to the refugees’ situation in republic of Moldova, Mr. Paknehad told us that among the major problems faced by beneficiaries of the UN High Commissioner for Refugees, is the lack of jobs and housing:  It is difficult and expensive to live in Chisinau. Needs for a decent living are high, and refugees, as other locals are unable to face this situation. In addition to the lack of employing, we need food and clothing, which also require expenses.

Ştefan cel Mare şi Sfânt Central Park hosted again the national culture, customs and traditions of Moldovans and Ukrainians, Russians and Belarusians, Gagauzians and Bulgarians, Gypsies and Jews, Poles, Lithuanians, Estonians, Armenians and many other ethnic groups living in Moldova.  

The Ethnic Festival themed Unity through diversity, which is held annually, in the third Sunday of September, it is supported and organized by the Bureau of Inter-ethnic Relations (BIR) together with the Ministry of Culture, local public authorities, mayoralties of Chisinau and Balti, Executive Committee of Gagauzia , ethno-cultural organizations in the country.

This year, the event itself was in the eleventh edition and was in the program of actions dedicated to the 20^th anniversary of Independence of Republic of Moldova and from the founding of the Bureau of Inter-ethnic Relations

Ariadna URSACHI,

Student-journalist,

Third year, ULIM

Photo:

Alexandru BORDIAN

Read more »

Refugiaţii la Festivalul etniilor

Djavid PAKNEHAD,
coordonator de proiecte
al Centrului de Caritate
pentru refugiaţi,
originar din Afganista,
cetăţean al R.Moldova

An de an, refugiaţii şi solicitanţii de azil din Republica Moldova sunt prezenţi la Festivalul etniilor organizat la Chişinău. La ediţia din acest an, echipa de la Centrul de Caritate pentru Refugiaţi, a atras atenţia prin melodiile orientale, care au trezit un interes viu în rîndurile vizitatorilor. Aceștia s-au arătat interesați de obiectele modelate din argilă și, mai ales, de bucatele lor tradiționale preparate de către un grup de femei refugiate în Moldova. 

Dl Djavid Pahnehad, coordonatorul de proiect al Centrului de Caritate pentru Refugiaţi, prezent la Festival, ne-a comunicat: Ne bucurăm că moldovenii sunt tot mai receptivi faţă de problemele refugiaţilor şi prietenoşi cu aceştia. Ne onorează cu prezenţa nu doar locuitorii şi oaspeţii capitalei, dar şi demnitarii acestei ţări. Cu toate că e încă dimineaţă, lumea nu ezită să se adune şi să se delecteze din frumoasele tradiţii caracteristice diferitor etnii.

Demonstrând vizitatorilor muzica şi dansurile tradiţionale, Djavid, ne destăinuie că scopul Festivalului nu constă doar în a prezenta anumite nuanţe din obiceiurile etnice, ci de a încuraja spiritul de toleranţă şi dialogul intercultural, interetnic. Dorim să aratăm publicului larg atât tradiţiile şi obiceiurile noastre, cât şi să consolidăm relaţiile de prietenie între reprezentanţii diferitor naţionalităţi, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu re ferire la situaţia refugiaţilor în Republica Moldova, dl Paknehad ne-a spus că printre problemele majore cu care se confruntă beneficiarii Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, este lipsa unui loc de muncă şi a unei locuinţe: E foarte dificil şi costisitor să trăieşti la Chişinău. Necesităţile pentru un trai decent sunt mari, iar refugiaţi, ca şi alţi locuitori ai capitalei, nu reuşesc să facă faţă la acest capitol. Pe lângă neangajarea în câmpul muncii, avem nevoie şi de hrană şi îmbrăcăminte, care la fel necesită cheltuieli.

Parcul central Ştefan cel Mare şi Sfânt a găzduit din nou cultura naţională, obiceiurile şi tradiţiile moldovenilor şi ucrainenilor, a ruşilor şi belaruşilor, găgăuzilor şi bulgarilor, romilor şi evreilor, polonezilor, lituanienilor, estonienilor, armenilor şi ale multor alte etnii care locuiesc în Republica Moldova. 

Festivalul etniilor cu genericul Unitate prin diversitate, care se desfăşoară anual, în cea de-a treia duminică a lunii septembrie,  este sprijinit şi organizat de Biroul Relaţii Interetnice (BRI) în comun cu Ministerul Culturii, autorităţile publice locale, primăriile municipiilor Chişinău şi Bălţi, Comitetul executiv al UTA Găgăuzia, organizaţiile etnoculturale din republică.

În acest an, evenimentul propriu-zis a fost la cea de-a XI-a ediţie şi s-a încadrat în programul acţiunilor consacrate aniversării a 20-a de la Proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi de la fondarea Biroului Relaţii Interetnice. 

Ariadna URSACHI,

Studentă-jurnalistă,

Anul III, ULIM

foto:

Alexandru BORDIAN

Read more »

Obiceiuri şi meşteşuguri populare la Festivalul etniilor

Pe data de 18 septembrie 2011, în Grădina Publică Ştefan cel Mare a avut loc ediţia a XI-a a Festivalului Etniilor, cu genericul “Unitate prin diversitate”.

Această acţiune contribuie la stabilirea şi armonizarea relaţiilor interetnice, păstrarea culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor etniilor conlocuitoare în Republică Moldova.

Scopul acestui Festival este încurajarea spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural promovat de cele peste 80 de organizatii etnoculturale, care reprezinta 42 de minoritati nationale stabilite  în Moldova.

În anul curent, Festivalul etniilor se încadrează în programul acţiunilor consacrate aniversării a 20 de ani de la Proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi de la fondarea Biroului Relaţii Interetnice. Agenda Festivalului a fost foarte bogată: depuneri de flori, de către oficiali şi reprezentanţii etniilor, la monumentul Domnitorului Stefan cel Mare şi Sfînt, concertul festiv, vizita curţilor etniilor şi a expoziţiilor de costume naţionale, de carte, de artă decorativ-aplicativă, arte plastice, artizanat şi altele.

Fiecare etnie prezentă la sărbătoare şi-a demonstrat anumite particularităţi caractaristice doar culturii lor naţionale, obiceiurile şi tradiţiile: ucrainenii, ruşii şi beloruşii, găgăuzii şi bulgarii, romii şi evreii, polonezii, lituanienii, estonienii, azerii, armenii şi multe alte etnii care s-au stabilit aici în diferite perioade ale istoriei.

La Festival a fost prezentă şi conducerea ţării, în persoana Preşedintelui interimar dl Marian Lupu, care foarte repede s-a integrat în atmosfera călduroasă creată de gospodarii curţilor; Primul Ministu Vlad Filat, Primarul General al mun. Chişinău Dorin Chirtoacă şi alţii.

Oaspeţii Festivalului se arătau foarte multumiţi de sărbătoare, de reprezentanţii etniilor care cu placere pozau cu ei, îi serveau cu bucatele lor naţionale şi bauturile tradiţionale, de vedetele estradei moldoveneşti care de asemenea au evoluat în cadrul concertului etniilor.

Concetăţenii nostri ruşii, pe care i-am găsit in “Mahalaua rusă”, ne-au mărturisit: ”Suntem foarte încîntaţi de acest Festival şi ne pregătim foarte serios în fiecare an pentru a ne prezenta aici. Ne place în Moldova, este o ţară cu oameni prietenoşi si harnici, de fapt de acum si noi suntem o parte din ei, pentru ca locuim aici de cînd a fost proclamată indpendenţa.

La curtea romilor a fost chef şi veselie mare, asta pentru că aproape toată ziua s-a dansat ţigăneşte. La fel de bine ne-am simţit şi în celelalte spaţii etnice, iar oaspeţii/turiştii prezenţi la Festival au rămas încîntaţi de o asemenea acţiune cu participarea tuturor etniilor din Moldova şi de organzarea acesteia la cel mai înalt nivel.

Adriana MARTÂNIUC,

studentă-jurnalistă,

Anul II,

ULIM

Read more »

Customs and popular crafts at the Ethnic Festival

On 18 September 2011, in the Central Park Ştefan cel Mare took place the eleventh edition of the Ethnic Festival themed “Unity through diversity”.

This event contributes to the establishment and harmonization of interethnic relations, preservation of culture, traditions and customs of the ethnic groups living in Moldova.

The purpose of the Festival is to encourage the spirit of tolerance and of the intercultural dialogue promoted by those more than 80 ethno cultural organizations, which represent 42 national minorities living in Moldova.

This year, the event was in the program of actions dedicated to the 20^th anniversary of Independence of Republic of Moldova and from the founding of the Bureau of Inter-ethnic Relations. The Festival Agenda was very rich: laying of flowers, by officials and representatives of ethnic groups, at the monument of Stefan cel Mare şi Sfînt, the festive concert, visits to the expositions of national costumes, of books, of decorative-applied art, arts, crafts and more.

Each ethnic group presented at the celebration has demonstrated some features of their culture, custom and traditions: Ukrainians, Russians and Belarusians, Gagauzians and Bulgarians, Gypsies and Jews, Poles, Lithuanians, Estonians, Armenians and many other ethnic groups living in Moldova

The Festival was attended by the country leadership, in person the acting President Mr. Marian Lupu, who quickly integrated in the warm atmosphere; Prime Minister Vlad Filat, Mayor of Chisinau Dorin Chirtoaca and others.

The Festival guests were pleased by the celebrating, by the representatives of ethnic groups which with pleasure took photos with them, serve them the traditional foods and drinks, and by the Moldovan stars that also participated in the concert.

Our fellow countrymen’s the Russians, whom we found in the “Russian Slums”, have confessed: “We are delighted by this Festival and we prepare very serious every year for our presence here. We like Moldova it is a country with friendly and hardworking people, actually we are also a part of it know, because we are living here since was proclaimed the independence.”

At the gypsies court was great joy, because almost all day they danced gypsy dances, we felt joy as well in other ethnic areas, and the guest/tourists present at the Festival remained delighted by the event.

Adriana MARTÂNIUC,

Student - journalist,

Third year,

ULIM

Read more »

”Indianca unei moldovence”

Khan Alvina este o fetiță de 11 ani care își face studiile în clasa a 5-a în unul din liceele din Chișinău. Este rodul iubirii dintre tătăl ei de origine indian și mama ei moldoveancă. S-a născut și a crescut în Republica Moldova, neavând șansa de a-și cunoaște bunicii, mătușele și verișorii care locuiesc în India. Am întâlnit-o pe Alvina la Festivalul etniilor cu genericul Unitate prin diversitate. Alături de reprezentanții refugiaților din Moldova, fetița îmbrăcată în haine tradiționale indiene promova tradițiile descoperite în filmele indiene și din cele povestite de tatăl ei.

Ești născută în Moldova și n-ai văzut niciodată țara de origine a tatălui tău, cum te simți în Republica Moldova? Cum ești tratată de colegii tăi?

Mă simt ca la mine acasă, pentru că din totdeauna am locuit în Moldova și niciodată n-am vizitat țara de origine a tatălui meu, chiar dacă mi-aș dori foarte mult. Mă bucur că îmi am alături părinții, dar aș dori  să-mi cunosc și rudele  din India, pe care deocamdată le-am văzut doar pe poze.

Colegi mă tratează cu multă stimă. N-am fost niciodată discriminată, așa cum se spune că ar fi tratați refugiații și copiii. În cazult meu, lucrurile stau altfel, ba mai mult, am foarte mulți prieteni moldoveni. Totuși, simt că mi-aș dori să mai am vreo prietenă, care să împărtășească aceeași dragoste pentru tradițiile indiene, de care eu personal sunt îndrăgostită.

Ca dovadă este și vestimentația ta de la evenimentul de astăzi. Pe lângă faptul că promovezi tradițiile alături de părinții tăi prin expoziția de lucrări  tipic tradiționale. Ce vei mai face astăzi?

Voi participa la concertul de astăzi, dansând pe ritmul unei piese indiene. Dansez de mică și îmi place foarte mult și nu voi înceta niciodată să dansez. Iar acest Festival, este o șansă de a mă face cunoscută de celelate etnii și totodată să promovez tradițiile indiene, făcându-i cunoscuți cu dansurile și hainele tradiționale.

Pentru că mama ta e moldoveancă, ai încercat să dansezi și dansuri tradiționale moldovenești?

Mă simt mai bine pe ritmul dansurilor indiene, dar tradițiile moldovenești sunt frumoase. Toţi ţinem la tradițiile noastre şi chiar dacă se află într-o țară străină, reușește şi trebuie să-și promoveze țara şi obiceiurile de acolo.

Fiind în Moldova, de la cine ai învățat să dansezi pe ritmul pieselor indiene?

Am învățat singură, urmărind de mică filmele indiene, dar și de la tatăl meu, care n-a renunțat la tradițiile indiene, chiar dacă locuiește de foarte mulți ani în Moldova. Familia mea ține foarte mult la aceste tradiții, nu doar o dată în an cum ar fi organizarea acestui eveniment, ci zi de zi. Mama, iubindul mult pe tatăl meu, a acceptat tradițiile indiene, chiar dacă recunosc, n-a renunțat nici la cele moldovenești. Mă bucur mult că în pofida unor diferențe culturale vizibile, mama, tata și eu suntem fericiți pentru că suntem tratați de către moldoveni cu multă stimă. Acesta ar fi unul din motivele, pentru care îmi place să locuiesc în Moldova, să vorbesc limba română și să-mi fac studiile la unul din liceele cu predare în limba română.

Ce ți-ai dori să obții sau ce crezi că îți lipsește în Moldova?

Mi-aș dori foarte mult să-mi cunosc persoanele dragi din India. Aș vrea să merg la ei, poate chiar să locuiesc acolo. Mi-aș dori mai multe prietene de origine indiană cu care să dansăm pe ritmul pieselor indiene.

Alvina aleargă fericită spre scenă pentru a-și prezenta numărul artistic...

Victoria UNGUREANU,

studentă-jurnalistă,

anul III, ULIM
foto: Victoria Izbaş,
Ariadna Ursachi,
Alexandru Bordian

Read more »