Atmosferă de vis, astăzi, în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”. Oameni îmbrăcaţi în cele mai neobişnuite costume tradiţionale au răspîndit cu entuziasm mirosul multicultural al etniilor conlocuitoare a Republicii Moldova. Tineri şi bătrîni, fete şi băieţi, copii împreună cu părinţii lor au fost prezenţi astăzi la eveniment pentru a admira şi pentru a lua parte la sărbătoare.
Biroul Relaţii Interetnice, cu sprijinul Primăriei municipului Chişinău au organizat Festivalul Republican al etniilor cu genericul „Unitate prin diversitate”, la care au participat circa 48 de organizaţii etno-culturale, precum şi Centrul de Caritate pentru Refugiaţi.
După ce au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Premierul Vlad Filat, Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă şi alţi oficiali, s-au apropiat de Scuarul Europei, unde a avut loc deschiderea oficială a Festivalului. Compoziţia coleografică Sub acelaşi cer a intrat în scenă cu o superbă horă tradinţională, urmată de dansurile tradiţionale belaruse, ucraineşti, armeneşti, ţigăneşti etc.
Numărul organizaţiilor etnoculturale s-a mărit considerabil de la an la an, a afirmat Preşedintele interimar Marian Lupu, astăzi la Festival participînd ucraineni, beloruşi, ruşi, romi, evrei, estonieni, nemţi, polonezi etc, cu scopul de încurajare a spiritului de siguranţă şi demonstrare a valorilor culturale. Suntem la cea de-a 11 ediţie a Festivalului cu genericul „Unitate prin diversitate”, consacrat jubileului de 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Această acţiune de amploare are menirea de a asigura armonia în ţara noastră, a de arăta respect faţă de cultura fiecărui grup etnic, de a demonstra respect pentru religie, istorie, tradiţii, obiceiuri şi de a arăta că suntem uniţi şi consolidaţi ca o societate, ca o naţiune civilă, o naţiune europeană, a mai adăugat Preşedintele interimar Marian Lupu”.
Organizarea acestui Festival demonstrează că suntem capabili să fim uniţi! Atmosfera armonioasă de aici, această muzică veselă, aceşti colăcei şi sarmăluţe calde, zîmbetele viu colorate ale celor prezenţi confirmă faptul că nu vom avea conflicte interetnice şi că vom continua să menţinem relaţii de respect reciproc, toleranţă, unitate, a menţionat Primarul general al mun. Chişinău Dorin Chirtoacă”.
Odată cu invitaţia Preşedintelui în Casa Mare, fiecare a avut posibilitatea să pătrundă în lumea misterioasă şi plină de culoare a culturii tuturor grupurilor etnice prezente. Expoziţiile de costume naţionale, de carte, de artă decorativ-aplicativă, arte plastice şi artizanat doar au amplificat frumuseţea Festivalului. Muzica şi dansurile îmbietoare au umplut de voie bună întreaga Grădină Publică.
Obiecte culturale de o frumuseţe neasemuită am putut vedea şi în Casa azerilor, în Mahalaua rusească, pe Strada Evreiască, Vă salută găgăuzii etc.
Nemţoaica Tamara Ghermanava, membră a clubului nemţesc feminin ZUKUNFT, mi-a mărturisit că trăieşte în Moldova din 1953. Cu strălucire în ochi, doamna mi-a povestit despre Karl Smith (1877-1903), primar al Chişinăului timp de 26 de ani. Sărbătoarea de aici are o importanţă deosebită pentru noi, zice dna Tamara, este istoria noastră, valorile culturale care ne unesc. Mă bucur de acest Festival în fiecare an, de prietenia şi armonia de aici. Dorim să trăim uniţi, să nu existe bariere între naţiuni, să ne bucurăm de libertate şi respect reciproc.
În ritm de dans ţigănesc am păşit spre Centru de Cultură şi Artă „Amă Romă”, unde dansurile originale i-au ademenit pe toţi, de la mic la mare. Ţiganii, adunaţi lîngă corturile lor în aer liber, aşezau pe măsuţe din lemn poamă, mere, pere, vin şi rachiu. Zîmbiau entuziasmaţi pe lîngă trecătorii care se opreau să le admire dansurile extravagante.
Pe Strada Armenească, la îndemnul lui Mihail Galuea am gustat din chebabul tradiţional armenesc. Trăiesc în Moldova impreună cu soţia Liudmila şi cele două fiice ale mele, Karina şi Larisa, timp de 18 ani. În fiecare an luăm parte la acest Festival pentru a fi împreună cu fraţii noştri armenini, pentru a demonstra frumuseţea culturii noastre, religiei, limbii, pentru a nu uita tradiţiile şi obiceiurile. Moldova este o ţară liniştită şi prietenoasă. Am fost primiţi aici cu braţele deschise! Atmosfera de aici e surprinzătoare: fiecare etnie arată ceva diferit, o părticică din cultura propriei ţări, dar pe toţi la un loc ne uneşte acelaşi lucru: Prietenia!
Din discuţia cu indianul Khan Şpak, refugiat în Moldova, venit aici cu alţi refugiaţi şi solicitanţi de azil la îndemnul echipei de la ONG-ul Centrul de caritate pentru Refugiaţi, am aflat că acest Festival este pentru el şi o metodă bună de a face bani, dar nu uită de coloritul tradiţional care îi reprezintă ţara şi de cultura indiană pe care încearcă în fiecare an să o impartă cu toţi ceilalţi. Locuiesc în Moldova impreună cu soţia Zina şi fiica Alvina timp de 11 ani. Am reuşit să-mi creez o familie şi să-mi fac propriul bissnes în centru oraşului. Moldovenii sunt prietenoşi şi gata mereu să-ţi oferi o mînă de autor. Acest Festival mă face să resimt o părticică din ţara natală.
În Mahalaua Rusească, pe lîngă tradiţionalele matrioşti şi costume multicolore, am putut admira tablouri din pînză, linguriţe din lemn, diverse figurine din pănuşe de porumb, animăluţe şi floricele împletite. De o frumuseţe rară a fost expozitia de tablouri a clubului de florişti „Diana”. Membră a acestui club, rusoaica Olga Kataragă ne-a mărturisit că locuieşte în Moldova de cînd s-a născut, şi că este inspirată de frumuseţea şi naturaleţea acestei ţări. Trei dintre lucrările ei preferate sunt „Zima”, „Melodia liubvi”, şi „Buket poăta”. „Particip la acest Festival fiindcă am posibilitatea de a-mi expune lucrările proprii şi bineînţeles de a simţi frumuseţea culturii naţionale ruse în ambianţa plăcută de aici.”
Festivalul „Unitate prin diversitate” este un MARE SUCCES pentru că a reuşit să adune reprezentanţi ai diferitor naţionalităţi în inima oraşului şi să creeze un plus de dispoziţie tuturor celor prezenţi la acest început de toamnă fermecătoare.
Mariana RAILEANU,
studentă-jurnalistă,
anul II, ULIM
00:43
Societatea pentru Refugiați
