Despre Societatea pentru Refugiațí

Societatea pentru Refugiaţi implementează programe destinate refugiaților, persoanelor intern strămutate şi solicitanților de azil în strânsă colaborare și cu sprijinul tehnic și financiar al Reprezentanței ICNUR în Moldova.

Societatea pentru Refugiați este o asociaţie obştească, apolitică, nonprofit, al cărei scop este de a contribui la protecția drepturilor civile, sociale, economice, culturale, etc. ale persoanelor refugiate și ale celor deplasate intern.

← Expoziție FOTO realizată de ex-reprezentantul ICNUR în Moldova Dl. PETRUS WIJNINGA

23 august 2011

LA IFTAR TOATĂ LUMEA ESTE BINEVENITĂ


Iftar - astfel se numele masa de seară, de după apusul soarelui, pe care musulmanii a iau în perioada ramadanului. De obicei la această masă se adună membrii familiei şi prietenii acesteia şi împreună servesc bucate tradiţionale, în functie de ţara sau regiunea în care se află.
Cu această ocazie, sîmbătă, 20 august, echipa de la organizaţia non-guvernamentală Centrul de Caritate pentru refugiaţim (CCR), a organizat o masă cu diverse bucate preparate de originarii din diverse state mulsulmane. Deşi organizatorii se aşteptau ca la Iftar să vină în jur de 30 de persoane, interesul faţă de acesta a fost arătat de un număr mult mai mare şi face de menţionat că printre persoanele care au ospătat au fost şi reprezentanţi ai altor confesiuni.
Dl Peter Kessler, Reprezentantul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Moldova (UNHCR), prezent la Iftar, împreună cu soţia, care are o bogată experienţă de activitate în mai multe state musulmane, a avut ce compara şi s-a arătat încîntat de inventivitatea beneficiarilor UNHCR, în ceea ce priveşte varietatea de bucate, şi de prietenia arătată pentru toţi invitaţii.
Între altele dl Kessler a mulţumit organizatorilor pentru Iftar-ul reuşit şi pentru invitaţie unde am savurat cu plăcere masa minunată, preparată de femeile şi bărbaţii din rîndurile refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil. Pentru mine seara a fost dublu plăcută, cu cît bucatele minunate au fost servite într-o atmosferă plăcută şi agreabilă atît de musulmani, cît şi de persoanele care împărtăşesc alte confesiuni. În următoarele zece zile de Ramadan înainte de Eid al Fitr, urez tuturor musulmanilor refugiaţi o perioadă de bucurie şi de reflecţie – a menţionat Kessler.
Dna Ecaterina Silvestru, Şefa Direcţiei Refugiaţi, Vice-director al Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne, i-a felicitat pe toţi musulmanii cu această ocazie şi s-a arătat mulţumită că aceştia nu-şi uită tradiţiile, dar şi pentru deschiderea refugiaţilor către valorile statului de azil; interesul acestora de a studia limba română, cunoaşterea Constituţiei, Istoriei şi Tradiţiilor poporului băştinaş.

Dl Djavid Paknehad, Preşedintele CCR, ni s-a destăinuit că nu m-am aşteptat la un asemenea număr de persoane la Iftar – circa 60 de persoane, de aceea, pentru un moment aveam şi emoţii, însă bucuria mea a fost că, bucatele preparate a fost consumate cu plăcere, ba mai mult – o parte dintre acestea au fost distribuite unor refugiaţi pentru a fi consumate acasă împreună cu ceilaţi membri ai familiilor lor. Dar de fapt, la Iftar sunt bineveniţi toţi cei care ne trec pragul - aici nimeni nu poate fi în plus.

Seara a fost completată şi cu cîteva activităţi cultural-distractive, inclusiv prin organizarea unei mini-loterii cîştigătoare.














Lari Nadejda,
Studentă-jurnalistă,ULIM

19 august 2011

Workshop on strengthening standards for asylum procedure

On 18 August, 2011, within the Bureau of Migration and Asylum of the Ministry of Internal Affairs was held the workshop entitled: Strengthening the standards of the asylum procedure in Republic of Moldova.

The event was attended by the employees of the Refugees Directorate of BMA, representative of the juridical Department of the Ministry of Internal Affairs and by Mr. Octavian Mohorea, legal Counselor of the United Nations High Commissioner for Refugees in Republic of Moldova (UNHCR).
During the meeting were discussed many issues about the organizational structure of the Bureau of Migration and Asylum and about the procedure of determination of the refugee status, including the new model of decision on the asylum application, interview, application – questionnaire and report on information from the origin country.
Thus, the expert of the juridical Department of MIA and juridical counselor of UNHCR submitted some recommendations to improve organizational structures of this sub division and takeover the experience and used practice by the UNHCR in the procedure of determination the refugee status.
Also during the discussion about the structure of the documents used in the procedure of offering asylum, was highly appreciated the report model on the information from the origin country, which was proposed to be annexed to the decision of the refugees Directorate of BMA to be accessible to the law courts.
The workshop participants highly appreciated the progress recorded by the Bureau of Migration and Asylum, into adjusting to the European standards of the procedure of offering asylum.   

Source: Information and public relation Department MAI

Atelier de lucru privind consolidarea standardelor procedurii de azil


La data de 18 august 2011, în incinta Biroului Migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost desfăşurat atelierul de lucru cu genericul Consolidarea standardelor procedurii de azil în Republica Moldova.
La eveniment au participat angajaţii Direcţiei refugiaţi a BMA, reprezentantul Direcţiei juridice a Ministerului Afacerilor Interne şi dl Octavian Mohorea, Consilier juridic al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în Republica Moldova (UNHCR).
În cadrul întrevederii au fost abordate mai multe subiecte ce ţin de structura organizatorică a Biroului Migraţie şi azil şi de procedura de determinare a statutului de refugiat, printre care noul model al deciziei cu privire la cererea de azil, al interviului, cererii-chestionar şi al raportului privind informaţia din ţara de origine.
Astfel, expertul Direcţiei juridice a MAI şi consilierul juridic al UNHCR au înaintat unele recomandări de perfecţionare a structurii organizatorice a acestei subdiviziuni şi preluarea experienţei şi practicii utilizate de către UNHCR în procedura de determinare a statutului de refugiat.
De asemenea, în cadrul abordării structurii documentelor utilizate în procedura de acordare de azil, a fost înalt apreciat modelul raportului privind informaţia din ţările de origine, care s-a propus să fie anexat la decizia Direcţiei refugiaţi a BMA, pentru a fi accesibil instanţelor de judecată.
Participanţii la atelier au apreciat înalt progresele, înregistrate de către Biroul Migraţie şi azil, în ajustarea la standardele europene a procedurii de acordare de azil.

Sursa: Direcţia informare şi relaţii cu publicul MAI


http://www.youtube.com/watch?v=AdiYgb-5cN4&feature=player_embedded

12 august 2011

Seminar pentru poliţişti cu tema: AZIL: PROBLEME ŞI SOLUŢII

Pe data de 12 august, în incinta Centrului de cazare pentru solicitanţii de azil a fost organizat un seminar pentru poliţişti cu tema: AZIL: PROBLEME ŞI SOLUŢII.  
  
În cadrul întrunirii, experţii în domeniul azilului – reprezentanţi ai Biroului Migraţie şi azil, Direcţiei refugiaţi din cadul Ministerului Afacerilor Interne, ai Reprezentanţei Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi ai organizaţiilor non-guvernamentale din domeniul azilului au informat auditoriul privind diversele aspecte şi problemele din domeniul azilului; specificul muncii structurilor guvernamentale cu asemenea categorii de persoane cum sunt solicitanţii de azil, refugiaţi, beneficiarii de protecţie umanitară, apatrizii şi migranţii.

În alocuţiunea de deschidere a seminarului dl Alexei Barbăneagră, Directorul Centrului de Drept al Avocaţilor, organizaţia organizatoare a evenimentului în cauză, s-a arătat mulţumit de colaborarea între instituţiile de stat şi cele non-guvernamentale în înteresul acestei categorii de persoane. Datorită înţelegerii între personalul acestor instituţii, a implicării directe în soluţionarea multiplelor probleme cu care se confrntă refugiaţii, şi cu sprijinul UNHCR, sistemul azilului în Moldova s-a situat printre domeniile care se bucură de succes în ţările est-europene, iar deseori R.Moldova serveşte drept exemplu şi pentru alţii – a menţionat dl Barbăneagră.

Dl Octavian MOHOREA, Consilier juridic UNHCR, a mulţumit pentru interesul arătat de către poliţişti faţă de tema pusă în discuţie şi a menţionat că diversitatea comunicatelor care urmează a fi prezentate azi, vă vor întregi icunoştinţele în domeniul azilului, astfel că şi de acum încolo, cum au demontrat-o ultimii ani, beneficiarii noştri se vor bucura de sprijinul Dvs. şi de protecţia pe care statul şi-a asumat-o inclusiv prin instruirea personanlului din structurile sale activităţile cărora au tangenţă cu refugiaţii şi solicitanţii de azil. 



 
Cei circa 50 de poliţişti, din mai toate raioanele ţării, inclusiv reprezentanţi ai ONG-lor din domeniu şi grupul de refugiaţi au aflat informaţii utile despre: Rolul UNHCR în Moldova; Apatridia: Cadrul juridic internaţional şi naţional (Octavian MOHOREA, Consilier juridic UNHCR); Programul regional de protecţie a refugiaţilor în Belarus, Moldova şi Ucraina Marin ROMAN, (Asociat Programe, UNHCR. COMUNICATUL); Procedura de azil (Natalia GUMA, Director adjunct, Direcţia Refugiaţi, BMA, MAI); Apatridia: Cadrul juridic internaţional şi naţional; Jurisprudenţa naţională în materie de azil (Alexei BARBĂNEAGRĂ, Preşedinte, ONG Centrul de Drept al Avocaţilor); Asistenţa juridică a persoanelor aflate în Centrul de Plasament (Oleg PALII, ONG Centrul de Drept al Avocaţilor); Mass media şi refugiaţii (Dumitru MAXIM, Preşedinte, ONG Societatea Pentru Refugiaţi); Problemele cu care se confruntă persoanele solicitante de azil (Djavid PAKNEHAD, Coordonator Proiect, ONG Centrul de Caritate pentru Refugiaţi); Integrarea refugiaţilor şi a benefeciarilor de protecţie umanitară în societate (Natalia POŞTARU, Coordonator de proiecte, ONG AVE Copii). 


Discuţii interesante au trezit întrebările/problemele adresate/enunţate de către participanţi, inclusiv prezentările făcte de însăşi refugiaţii privind specificul problemelor cu care se confruntă un refugiat, solicitant de azil, apatrid ori un beneficiar de protecţie umanitară în societatea moldovenească.

















Lari Nadejda,
Studentă-jurnalistă,ULIM


11 august 2011

Masa Rotundă cu tema ASIGURAREA DREPTULUI LA APĂRARE A BĂNUITULUI, ÎNVINUITULUI, INCULPATULUI ŞI CONDAMNATULUI ÎN PROCEDURA PENALĂ – PROBLEME ŞI SOLUŢII.

Pe data de 10 august, în incinta Judecătoriei Sectorului Botanica, mun. Chişinău, organizaţia neguvernamentală Centrul de Drept al Avocaţilor a organizat Masa Rotundă cu tema ASIGURAREA DREPTULUI LA APĂRARE A BĂNUITULUI, ÎNVINUITULUI, INCULPATULUI ŞI CONDAMNATULUI ÎN PROCEDURA PENALĂ – PROBLEME ŞI SOLUŢII.
În debutul întrunirii dl Alexei BARBĂNEAGRĂ, avocat, dr hab. în drept, prof. univ., Director al Centrului de Drept al Avocaţilor, a menţionat că asemenea întruniri sunt binevenite nu doar pentru efectuarea unui schimb de informaţii şi de experienţă atît din teoria şi prcactica domeniului profesat de noi, ci şi cunoaşterea diverselor modalităţi de interpretare şi percepere a unor decizii emise de instanţe de diferit nivel din domeniul jurisprudenţei.  


02 august 2011

Centrul de Caritate pentru refugiaţi a organizat o excursie pentru un grup de refugiaţi în Moldova

S-au pornit la drumeţii prin Moldova. 

Este vorba de peste 70 de refugiaţi, solicitanţi de azil şi beneficiari de protecţie umanitară în Republica Molodva care au vizitat, sîmbătă, 30 iulie, Mănăstirile Căpriana şi Hîncu situate în zona de codru a Moldova.
Din vorbă în vorbă, am înţeles că pentru unii refugiaţi cel mai impresionat lucru a fost chiar construcţiile arhitecturale originale şi istoria edifiiciilor de cult, despre care le-a vorbit feţele bisericeşti de aici. Refugiaţii s-au întreţinut cu preoţii locaşurilor Sfinte de pe teritoriul Mănăstirilor pentru că au vrut să afle cît mai multe despre acestea şi despre oamenii care le îngrijesc şi se îngrijesc de sine şi de toată lumea prin rugăciunile lor şi curăţenia sufletească. Şi izvorul cu apă sfinţită tămăduitoare i-a impresionat – n-au rezistat şi unul cîte unul au intrat în apa aducătoare de viaţă.
„Asemenea excursii ni se organizează în fiecare an şi de fiecare dată vin cu cea mai mare plăcere”, ne mărturiseşte o refugiaţă din Armenia. "Pentru mine este foarte interesant să mă aflu aici, deoarece am descoperit lucruri noi şi locuri foarte frumoase care reprezinta R.Moldova" – susţine Said.
Cu această frumoasă ocazie, oferită de către echipa organizaţiei non-guvernamentale Centrul de Caritate pentru Refugiaţi, partener de implementare a Reprezentanţei UNHCR în Moldova, oamenii au mers în excursie împreună cu familiile şi prietenii lor. „E foarte frumos.” „E uluitor.” Extraordinar.” – auzeam vocile copiilor şi a maturilor, care îi însoţeau. Ca în drum spre Chişinău să constat şi eu că într-adevăr aceasta a fost una dintre cele mai capivante călătorii din această vară. 

Cor. Refugium


Mănăstirea Căpriana

Scurt istoric

Prima mentiune documentară a Caprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menţionată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.
O a doua şi mult mai importantă menţiune documentară datează din 1429 - un uric prin care Căpriana primeşte statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun. În acest act lăcaşul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâşnovăţ unde este egumen Chiprian”. Aici se aminteşte că mănăstirea este ctitoria răzeşilor din satul Mereni. Fiica unui dintre cei mai de vază oameni ai locului şi nepoată a egumenului mănăstirii, Marena, avea să devină soţia domnului. Doamna Marena a dăruit mănăstirii un pretios epitrahil brodat între anii 1427 si 1431. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pâna astazi. Pe ea erau reprezentate, pe lânga chipurile sfânte, şi portretele lui Alexandru cel Bun şi al sotiei sale.
Căpriana avea în acele vremuri în stăpânire o prisacă, (stupăritul fiind pe atunci o îndeletnicire predilectă a monahilor), o moară (sau chiar mai multe) şi o moşie formată din satele Târnauca, Cârlani, Călinăuţi, Cunila, Săndreşti şi Pârjolteni.

Având statutul mănăstire domnească, aşezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Mănăstirea, care a fost construită la început din lemn şi a suferit de pe urma năvălirii repetate ale tătarilor sau turcilor. Ştefan cel Mare este ctitorul bisericii din piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1491 – 1496).  

În 1542 – 1545, domnitorul Petru Rareş a hotărât efectuarea unor ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. Alexandru Lăpuşneanu, născut în zona Lăpuşnei, a efectuat noi lucrări de întărire şi dezvoltare şi a făcut importante donaţii mănăstirii. La sfârşitul secolului al XVII-lea, mănăstirea Căpriana cunoaşte o perioadă de declin. În 1698, mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe Muntele Atos.

 

Mănăstirea Hâncu

Scurt istoric

În anul 1678 şi-a început activitatea un nou locaş sfînt, purtînd numele ocrotitoarei Moldovei – Sfânta Cuvioasa Parascheva. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu. Iniţial mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, avînd şi un duhovnic.În urma invaziei tătare în Moldova,a fost incendiată şi distrusă biserica şi clădirile aferente prin aceasta fiind ruinat complet schitul. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul. În anul 1784 stareţul mănăstirii Egumenul Varlaam al II-lea construieşte cîteva chilii pentru călugări şi o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”. Cel mai destoinic stareţ al mănăstirii este considerat a fi ieroshimonahul Dorotei. Acesta a condus mănăstirea de la 8 iunie 1832 pînă în anul 1843.

După aproape 200 de ani de existenţă paşnică a început prigoana asupra obştii monahale. În aprilie 1944 o parte din călugării mănăstirii Hâncu au fost evacuaţi în mănăstirea Balaciu jud. Ialomiţa, dar cea mai mare parte din ei au fost arestaţi şi duşi în sudul României la închisoarea din oraşul Brăila. O dată cu aceasta, peste Prut , în anul 1944 a fost dusă şi averea mănăstirii.În luna septembrie a anului 1949 Mănăstirea Hâncu a fost închisă.

În perioada anilor ’60 – ’80 ai sec. XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu Ministerul Sănătăţii al RSS Moldoveneşti a construit Sanatoriul de boli pulmonare “Codrii”. În acest timp, Biserica de vară a fost transformată în club de distracţii pentru studenţi, iar biserica de iarnă – în depozit, au fost dezgropate mormintele călugărilor înmormîntaţi pe teritoriul mănăstirii, au fost furate lucruri de preţ - în deosebi toate crucile preoţilor.

În anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hâncu îşi reîncepe activitatea. La 10 septembrie 1992 s-a reînfiinţat obştea monahală a Mănăstirii Hâncu. Duhovnic al Mănăstirii Hâncu a fost numit ieromonahul Petru (Musteaţă) actualmente fiind în sanul de Episcop.

La 25 august 1992, cu binecuvântarea IPS Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi întregii Moldove tânăra Zinaida Cazacu depune jurămăntul monahal primind numele Parascheva în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriţă Mănăstirii Hîncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareţă a mănăstirii cu titlul de egumenă[1].















Acţiune finanţată de Reprezentanţa UNHCR în Moldova

01 august 2011

UNHCR -NGO Toolkit for Practical Cooperation on Resettlement


United Nations High Commissioner for Refugees is a global humanitarian organization and a refugee agency that was established on December 14, 1950 to support and help Europeans that were displaced during the World War II. The agency was set up by the United Nations General Assembly for just three years and was to be disbanded after that. In 1951, the United Nations Convention relating to the Status of Refugees was adopted. In 1956, when Hungarian Revolution was suppressed by Soviet Forces, the UNHCR’s role became highly significant thus eliminating the need to disband the agency.
The start of the 21st Century has seen UNHCR helping with major refugee crises in Africa, such as the Democratic Republic of the Congo and Somalia, and Asia, especially the 30-year-old Afghan refugee problem. At the same time, UNHCR has been asked to use its expertise to also help many internally displaced by conflict.
In 1954, UNHCR won the Nobel Peace Prize for its groundbreaking work in helping the refugees of Europe. From only 34 staff members when UNHCR was founded, it now has more than 7,190 national and international members of staff. The agency works in 123 countries, with staff based in 124 main locations such as regional and branch offices and 272 often remote sub-offices and field offices.
UNHCR now deals with 36.4 million people of concern to UNHCR: 15.6 million internally displaced people, 10.4 million refugees, 2.5 million returnees, 6.5 million stateless people, more than 980,000 asylum seekers and more than 400,000 other persons of concern.
In this context, UNHCR has come up with a toolkit for Practical Cooperation on Resettlement. Community Outreach – Outreach to Refugee Communities
Outreach activities that can jointly engage UNHCR and NGOs
NGOs may assist with or lead information campaigns to make refugees aware of Programs and policies that affect them. Such campaigns might include: community meetings, door-to-door visits, meetings with community members and leaders, messaging through flyers, posters or billboards, or arts and cultural events.
NGOs can assist with the exchange of information between refugees and UNHCR, relaying news and concerns or issues that will assist UNHCR in its work with States to provide effective protection for refugees and to inform the development of policies and Programs.
Oftentimes, NGOs have close contact with refugee communities, which enables them to be the “eyes and ears” in many situations to bring to light at-risk refugees in need of interventions including resettlement. In this way, NGOs play an important role in expanding access to resettlement.
Key elements / considerations while conducting outreach activities
It is important that NGOs and UNHCR coordinate the outreach messaging carefully, to ensure a consistent message. NGOs and UNHCR should do joint contingency planning prior to commencing a major information or sensitization campaign, to anticipate any potential problems and plan how to mitigate / address them. Where possible, refugees and other key stakeholders should be involved in the planning process and the development and implementation of information sharing activities. It is important that there be established feedback mechanisms in place for information from the community to flow back to NGOs and UNHCR.
For more information and details, visit this link.

Source Link: http://www.fundsforngos.org/guides/unhcr-ngo-toolkit-practical-cooperation-resettlement/#ixzz1Tao7dGTT
Copyright©FUNDSFORNGOS.ORG. Do not remove this link.
Under Creative Commons License: Attribution

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More